Cheile și lăcatele sunt parte din viața noastră, astfel încât fără ele puțin probabil că ne-am imagina viața. Cu toate că acestea joacă un rol indispensabil, nu toți cunosc istoria lor. Primele uşi erau închise cu ajutorul zăvoarelor glisante din lemn.
Primul lacăt a fost făcut şi folosit de egiptenii antici cu 2000 de ani înainte de Hristos. Lacătul era din lemn, la fel ca și cheia. Sistemul era destul de complex, dar nu era tot atât de sigur. Romanii au fost cei care au inventat aproximativ în anul 750 î.Hr. lacătul din metal, la care au folosit o cheie din bronz. Tot ei au inventat şi protecţia, care permitea numai cheilor potrivite să intre în lacăt.
Până în anul 1778 nu s-a mai adus nici o modificare lacătului inventat de romani. Robert Barron a inventat lacătul cu pârghie. Acesta a fost primul, dar nu cel mai de succes. Aşadar, a fost depăşit de modelul fabricat de Joseph Bramah din Anglia, al cărui model era mult mai sigur. Cu toate acestea, lacătul cu detector al lui Jeremiah Chubb s-a dovedit a fi cel mai eficient. Acesta era dotat cu un sistem care nu numai că bloca definitiv încuietoarea dacă cineva încerca să o deschidă cu o cheie falsă, dar avertiza şi posesorul că cineva a încercat să forţeze lacătul.
Primele încuietori antişperaclu au fost inventate în 1916 de Samuel Segal, un poliţist la pensie. În 1921, Harry Soref a înfiinţat Master Lock Company şi a inventat un lacăt îmbunătăţit. Era atât solid, cât şi ieftin. L-a construit din straturi de metal – concept întâlnit şi la uşile placate cu metal ale tezaurelor bancare.
Yala a fost inventată în 1848 de Linus Yale senior. Fiul lui a perfecţionat-o, făcând cheile mai mici şi mai plate, cu margini zimţate, de forma celor utilizate astăzi. Linus Yale junior şi-a brevetat butucul cu verturi în 1862. Marele avantaj al acestei noi generaţii consta în faptul că nu existau două mecanisme la fel. Cele cinci rânduri de verturi acţionau de fapt ca o încuietoare cu cifru, şi nu aveai cum să-ţi dai seama după aspectul exterior al încuietorii care ar fi putut combinaţia. Numai o singură cheie, sau o copie exactă a acelei chei, putea deschide o anumită yală. Invenţia a marcat un mare progres în securitatea locuinţelor şi a spaţiilor comerciale. Linus Yale a murit în 1868, înainte de a putea profita cu adevărat de pe urma marii lui invenţii. Se spune că yala a fost „primul produs ce a putut fi realizat în masă în formă neidentică”.
Preluat de la: Zugo.md