pixel.png

Dacă ai devenit de curând mamă, sunt o mulţime de frici sau momente de panică cu privire la sănătatea bebeluşului. Pentru că, da, această fiinţă care gângureşte, dar şi plânge aparent fără motiv, nu a venit cu un manual de „utilizare”. Am aflat răspunsurile la câteva întrebări arzătoare care te vor ajuta să eliberezi din anxietatea cauzată de temerile legate de copilul tău.

Este normal ca bebeluşul să plângă?

Nu e vreo surpriză că bebeluşii plâng, unii dintre ei chiar foarte mult. Dar când e copilul tău, în braţele tale, ţipând ore întregi, nu te poţi gândi că e normal să se întâmple asta. Mintea ta îţi va spune că sigur este vorba despre ceva rău.

Plânsul începe, de obicei, în primele două luni, se intensifică între săptămânile cinci şi opt şi de cele mai multe ori dispare până în a treia lună. Deşi crizele de plâns sunt supărătoare şi incomode, ele sunt perfect normale. Încearcă o plimbare în aer liber, despre care cele mai multe mame garantează că va ajuta copilul să se calmeze.

<!–

Formul de quiz

–>

S-ar putea să te întrebi dacă bebeluşul tău are colici, plâns despre care specialiştii spun că s-ar diferenţia de plânsul uzual, fiind mai degrabă o versiune mai intensă a plânsului pe care îl au majoritatea copiilor. Se pare că aceleaşi tactici care calmează un bebeluş pot alina şi colicii.

Este important, totuşi, dacă vezi că nu-i poţi alina nicium plânsul, dacă cel mic devine agitat sau, mai rău, i se învineţesc buzele de la atâta plâns, să suni medicul pediatru.

Ce fac când e copilul constipat?

În primele câteva săptămâni de viaţă ale nou-născutului, poate părea că tot ceea ce faci este să schimbi scutece murdare. Însă, pe pe măsura ce copilul tău creşte, numărul scaunelor zilnice se poate rări. Deşi te-ai putea gândi că e altfel, medicii pediatri spun că scaunele rare la sugari nu sunt, de obicei, un semn îngrijorător.

Vei şti că bebeluşul tău este cu adevărat constipat dacă plânge sau ţipă în timp ce încearcă să se mişte. În aceste cazuri, ar trebui să discuţi cu medicul pediatru, care ţi-ar putea sugera alimentele ideale pentru copii, cum ar fi prunele, care acţionează ca un stimulent blând, masarea zonei anale cu un beţişor de urechi pentru relaxarea muşchilor sau utilizarea supozitoarelor de glicerină pentru a lubrifia zona respectivă.

Cum încep diversificarea?

Introducerea alimentelor solide în dieta bebeluşului este una dintre cele mai importante etape ale primului an. Dar poate că nu merge întotdeauna din prima încercare, fără probleme. Copiii au grade foarte diferite de reacţie la substanţele solide. Sunt copii care pot începe prin a mânca orice şi apoi pot deveni consumatori discriminatori, care au preferinţe foarte specifice atunci când vine vorba despre alimentaţie.

Poate fi demoralizant să le tot oferi linguri de fulgi de ovăz, broccoli sau mazăre numai pentru a avea în cele din urmă mâncarea aruncată peste tot prin cameră. Dar, nu-ţi face griji, există puţine şanse ca micul tău prinţişor pretenţios să moară de foame. Unii medici pediatri sunt de părere că în afara cazurilor rare, precum cazul copiilor care prezintă anemie sau reflux de acid, bebeluşii nu au nevoie de nimic în afară de laptele matern sau de formulă pe parcursul primului lor anişor de viaţă. Deci dacă bebeluşul tău protestează, e mai bine să renunţi şi să îi oferi oportunitatea şi spaţiul de care are nevoie pentru a decide când este cazul să introducă alimentele solide în alimentaţie.

Plus că trebuie să ştii ce alimente şi în ce ordine le introduci, pentru a preîntâmpina apariţia alergiilor alimentare. De aceea, sfatul medicului pediatru e sfânt!

Preluat de la: csid.ro