Sindromul ovarelor polichistice: definiţie
Sindromul ovarelor polichistice (SOP) este un dezechilibru hormonal care afectează aproape 30% dintre femeile de vârstă reproductivă (15-44 de ani) din întreaga lume. Chiar dacă nu se cunoaşte cu exactitate cauza acestei tulburări hormonale, este posibil ca moştenirea genetică, alimentaţia şi rezistenţa la insulină să fie factori care contribuie la apariţia SOP. Părul corporal excesiv, ciclul menstrual neregulat şi creşterea în greutate sunt doar câteva dintre simptomele resimţite de femeile cu sindromul ovarelor polichistice.
În lipsa tratamentului, această tulburare hormonală poate creşte riscul unor afecţiuni grave, precum diabetul, bolile cardiovasculare sau chiar depresia.
În ciuda denumirii – ovare polichistice – care ar putea induce ideea de mai multe chisturi în ovare, multe dintre femeile care se confruntă cu SOP nu prezintă deloc chisturi propriu-zise la nivelul ovarelor. Experţii recomandă chiar schimbarea denumirii acestui sindrom, deoarece induce în eroare pacientele. De fapt, ovarele polichistice sunt rezultatul unei combinaţii între dezechilibrul hormonal (producţia excesivă de hormone androgeni, cum ar fi testosteronul) şi rezistenţa la insulină. Drept urmare, ovarele cresc în dimensiune, aproape de 3 ori mărimea lor normală, iar ovulele nu se maturizează de deplin şi nu sunt eliberate la ovulaţie, ci rămân în ovare, sub forma unor mici săculeţi plini cu lichid, fiind denumite în mod eronat „chisturi”.
Simptomele şi complicaţiile sindromului ovarelor polichistice sunt neplăcute şi chiar periculoase, dar diagnosticul precoce şi tratamentul corect le pot ameliora sau preveni.
- Cuprins
- Sindromul ovarelor polichistice: definiţie
- Sindromul ovarelor polichistice: simptome
- Sindromul ovarelor polichistice: cauze
- Sindromul ovarelor polichistice: diagnostic
- Sindromul ovarelor polichistice: tratament
- Sindromul ovarelor polichistice: prevenţie
Sindromul ovarelor polichistice: simptome
Simptomele sindromului ovarelor polichistice pot fi obsrvate uneori chiar la pubertate, odată cu apariţia primei menstruaţii, dar şi mai târziu pe parcursul vieţii, când femeile obişnuiesc să ia în greutate sau încearcă să rămână însărcinate şi nu reuşesc.
Cele mai frecvente simptome ale sindromului ovarelor polichistice, care pot varia în intensitate şi diversitate, sunt:
- Ciclul menstrual neregulat – unele femei pot avea chiar mai puţin de 8 menstruaţii/an
- Păr corporal în exces, inclusiv pe faţă, spate, piept sau abdomen
- Menstruaţie abundentă, dureroasă
- Acnee (excesul de hormoni masculini duce la hipersecreţia de sebum, un factor de risc în apariţia acneei)
- Creştere în greutate (peste 80% dintre femeile cu SOP sunt supraponderale sau chiar obeze)
- Dureri de cap, cauzate de dezechilibrul hormonal
- Crampe abdominale puternice
- Balonare
- Constipaţie
- Îngroşarea vocii
- Căderea şi subţierea părului
- Pete de culoare închisă pe piele , în special pe gât, la subraţ sau sub sâni (acanthosis nigricans)
- Oboseală şi lipsă de energie
- Insomnie
- Tulburări de dispoziţie (iritabilitate, nervizitate, anxietate, depresie)
- Dereglări de ovulaţie – SOP este principala cauză de infertilitate la femei
Femeile cu sindromul ovarului polichistic sunt mai expuse riscului de sindrom metabolic, o sumă de afecţiuni care pot creşte riscul de diabet, hipertensiune, hipercolesterolemie, steatoză hepatică nonalcoolică, infertilitate, preeclampsie, diabet gestaţional, apnee de somn, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, cancer uterin (endometrial).
Sindromul ovarelor polichistice: cauze
Deşi cauzele precise ale sindromului ovarelor polichistice nu sunt cunoscute, medicii cred că anumiţi factori pot creşte riscul de apariţie a acestei afecţiuni. Anomaliile genetice, rezistenţa la insulină şi inflamaţiile din corp sunt cei trei factori incriminaţi în apariţia SOP.
Studiile au arătat că moştenirea genetică poate juca un rol important în dezvoltarea SOP. Potrivit oamenilor de ştiinţă de la University of Alabama din Birmingham, peste 50% dintre femeile cu SOP au sau au avut mame ori surori care au suferit de această afecţiune.
Prezenţa acestor anomalii genetice implicate în reglarea hormonală, combinată cu creşterea în greutate, specifică după o anumită vârstă, duce mai departe la fenomenul numit rezistenţă la insulină, care determină ovarele să producă mai mulţi hormoni masculini, care determină apariţia acneei, a părului corporal excesiv şi îngroşarea vocii. Acest lucru duce, mai departe, la tulburări de ovulaţie şi la apariţia inflamaţiilor în organism, responsabile de amenoree, infertilitate, chisturi ovariene şi boli de inimă.
Dezechilibrele hormonale au un impact negative asupra întregului organism şi pot duce la apariţia multor probleme de sănătate, aşa că este important să se acorde atenţie simptomelor menţionate mai sus şi să se solicite consultul medical.
Sindromul ovarelor polichistice: diagnostic
Pentru a stabili diagnosticul de sindrom de ovare polichistice, medicul va lua în considerare simptomele, aspectul general al pacientei, dar şi semnele ce pot indica rezistenţa la insulină. Medicul va întreba pacienta când a avut ultima menstruaţie şi care este frecvenţa ciclului menstrual, dacă prezintă simptome precum cele menţionate mai sus, dacă acestea au apărut după ce a luat în greutate, dacă are în familie cazuri de SOP sau dacă întâmpină dificultăţi în a rămâne însărcinată.
Pentru a determina nivelul hormonal, medicul poate recomanda anumite teste de sânge, cum ar fi: FSH ( în cazul SOP, valorile sunt mai mici decât în mod normal), testosteron, estrogen, SHBG (sex hormone binding globulin), androsteron, hCG, AMH.
Alte teste care pot fi recomandate, pentru a exclude existenţa altor afecţiuni, sunt: TSH, cortizol, prolactina, 17- hidroxiprogesteron (OHP), factorul de crestere de tip insulinic 1 (IGF-1), dehidroepiandrosteron-sulfat (DHEA-S), profil lipidic, glicemie, hemoglobina glicată (Hb A1c) etc.
Pentru vizualizarea ovarelor, este posibil ca medicul să ia în considerare şi examenul pelvic cu ultrasunete (ecografie transvaginală/pelvică/abdominală).
Sindromul ovarelor polichistice: tratament
Un tratament care să vindece sindromul ovarelor polichistice nu există momentan, dar sunt metode prin care simptomele şi, implicit, complicaţiile acestei afecţiuni pot fi ameliorate, prevenite sau tratate. Aceste opţiuni depind de simptomele şi gradul de severitate a acestora, dar şi de dorinţa femeii de a rămâne însărcinată.
În principal, se recomandă scăderea în greutate, care pot ameliora multe dintre simptome. Dieta cu conţinut redus de carbohidraţi, mişcarea şi medicamentele recomandate de medic pot trata sau chiar preveni rezistenţa la insulină şi apariţia inflamaţiilor.
Pentru reglarea ciclului menstrual, a ovulaţiei, reducerea riscului de cancer endometrial, ameliorarea acneei, a părului corporal şi eliminarea durerilor la menstruaţie, medicul poate recomanda anticoncepţionale orale pe bază de estrogen şi progesteron.
Alte medicamente care pot regla ovulaţia sunt: clomifenul, letrozolul, metforminul şi gonadotropinele.
În vederea eliminării sau reducerii pilozităţii corporale, pot fi recomandate unguentele cu eflornitină, tratamentele cu laser, electroliza, anticoncepţionalele orale sau pastilele cu spironolactonă (nu sunt recomandate gravidelor şi celor care plănuiesc să rămână însărcinate).
Dacă sindromul ovarelor polichistice creează dificultăţi în obţinerea unei sarcini, este posibil ca medicul să recomande inducerea chirurgicală a ovulaţiei prin drilling laparoscopic sau rezecţie cuneiformă de ovar. Deşi aceste proceduri s-au dovedit eficiente (rată mai mică a sarcinilor multiple, eliminarea riscului hiperstimulării spontane), riscul de apariţie a aderenţelor postoperatorii este destul de crescut, iar efectul benefic nu depăşeşte o durată de doi ani.
Sindromul ovarelor polichistice: prevenţie
Din moment ce cauzele precise ale sindromului ovarelor polichistice nu sunt cunoscute, nu există anumite metode prin care această afecţiune poate fi prevenită. Totuşi, menţinerea unei greutăţi corporale normale şi stilul de viaţă sănătos în general pot preveni apariţia inflamaţiilor şi a rezistenţei la insulină, factori care contribuie la dezvoltarea SOP.
Surse: pcosaa.org, labtestsonline.org, healthline.com, mayoclinic.org, endocrineweb.com, emcb.ro
Autor: Paula Rotaru
Preluat de la: csid.ro