Fotografa explică că gheața pe acest râu se ține până în mai, procesul de topire începându-se din luna aprilie, datorită bulelor de gaze produs de alge.
Lacul Baikal este situat în sudul Siberiei, Rusia. Este un lac cu apă dulce și reprezintă cea mai mare rezervă de apă dulce din lume 23000 km³ și este cel mai adânc lac de pe glob 1637 m.
Deși este greu de imaginat, depresiunea lacustră din Siberia de Sud, cu suprafața ceva mai mare decât cea a Belgiei, conține 10% din rezervele de apă potabilă ale lumii.
Lacul Baikal pe lângă faptul că este cel mai adânc lac din lume, poate fi considerat și cel mai vechi prin cei circa 20-25 milioane ani de existență (exclusiv Marea Caspică și Lacul Aral) și unul dintre „muzeele vii”, în care trăiesc aproximativ 800 specii de animale și 245 specii de plante endemice, proprii lui.
Lacul Baikal își datorează abundența de apă celor 336 de râuri care se varsă în el.
Unicul râu care curge din lac mai departe, în partea sa sud-vestică este Angara.
La nord de lac tronează două masive muntoase, Munții Baikal și Munții Barguzin, iar prin apropiere de extremitatea sa sudică trece granița ruso-mongolă.
Lacul este vizitat de numeroși turiști din lumea întreagă, deși nu există practic niciun fel de infrastructură turistică în regiune.
Lacul Baikal a fost descoperit în anul 1643 de către K. Ivanov și V. Kolesnikov, iar în 1675, cunoscutul călător și diplomat român Nicolae Milescu Spătarul, cunoscut în descrierile în limba rusă sub numele de Nicolae Spafarovici, în drum spre China, l-a ocolit prin partea sud-vestică, făcându-i și o descriere amanunțită.
Preluat de la: Diez.md