Cardiomiopatia alcoolică: definiţie
Cardiomiopatia alcoolică este o afecţiune a inimii cauzată de consumul excesiv de alcool, care afectează funcţionarea muşchiului cardiac. Alcoolul slăbeşte şi subţiază mucoasa muşchiului inimii, iar acest lucru duce la o pompare ineficientă a sângelui către inimă şi la apariţia insuficienţei cardiace, dar şi a altor probleme de sănătate, precum fibrilaţia atrială, aritmie, hipertensiune, atac cerebral sau chiar deces subit.
Cardiomiopatia alcoolică este cel mai des întâlnită în rândul bărbaţilor cu vţrste cuprinse între 35 şi 50 de ani, dar şi femeile pot fi afectate. Persoanele care obişnuiesc să consume excesiv alcool, pe termen lung, sunt mai predispuse să sufere de această afecţiune. Consumul excesiv de alcool presupune, în cazul bărbaţilor, peste 14 pahare de alcool consumate săptămânal, iar în cazul femeilor, mai mult de 7 pahare de alcool.
Potrivit Centers for Disease Control and Prevention, unul din 500 de americani este diagnosticat cu cardiomiopatie, care poate fi moştenită genetic sau dobândită pe parcursul vieţii, cum este cazul cardiomiopatiei alcoolice, cauzate de consumul excesiv de alcool.
Pentru că simptomele acestei afecţiuni apar foarte târziu, când inima este deja afectată, este foarte important să se acorde importanţă unor semne precum oboseala, respiraţia scurtă sau umflarea mâinilor ori a picioarelor, care sunt specifice unei afecţiuni cardiace. Tratamentul precoce al cardiomiopatiei alcoolice – abstinenţa la alcool şi medicamentele recomandate de medic – ameliorează simptomele şi previne apariţia complicaţiilor, cum ar fi insuficienţa cardiacă.
- Cuprins
- Cardiomiopatia alcoolică: definiţie
- Cardiomiopatia alcoolică: simptome
- Cardiomiopatia alcoolică: cauze
- Cardiomiopatia alcoolică: diagnostic
- Cardiomiopatia alcoolică: tratament
- Cardiomiopatia alcoolică: prevenţie
Cardiomiopatia alcoolică: simptome
Cardiomiopatia alcoolică poate evolua asimptomatic până în faza cronică a bolii, când devine mai greu de tratat, din cauza complicaţiilor survenite. Astfel de simptome includ:
- Respiraţie scurtă şi greoaie
- Oboseală
- Ameţeală sau senzaţie de leşin
- Umflarea mâinilor şi/sau a picioarelor
- Slăbiciune musculară
- Lipsa poftei de mâncare
- Puls accelerat şi neregulat
- Tuse cu expectoraţie de culoare roz
- Tulburări de concentrare
- Flux urinar redus şi nevoia de a urina în timpul nopţii (nocturie)
- Palpitaţii
Complicaţii cauzate de cardiomiopatia alcoolică:
- Delirium tremens
- Depresie
- Anxietate
- Psihoză
- Neuropatie periferică
- Pneumonie
- Boli hepatices au pancreatice
- Sindromul Cushing
- Hipogonadism
- Fibrilaţie atrială
- Insuficienţă cardiacă
Cardiomiopatia alcoolică: cauze
De cele mai multe ori, cardiomiopatia alcoolică este consecinţa consumului excesiv de alcool, pe parcursul a mai mult de 10 ani, potrivit jurnalului Current Atherosclerosis Reports. Totuşi, există şi factori genetici sau alte cauze care pot determina apariţia cardiomiopatiei dilatative, o afecţiune care poate predispune la instalarea cardiomiopatiei alcoolice.
Modul în care o persoană metabolizează alcoolul poate fi atribuit factorilor genetici sau biologici. De exemplu, alegerile alimentare sănătoase şi exerciţiile fizice zilnice pot reduce impactul alcoolului asupra inimii şi sănătăţii în general.
Alţi factori care pot creşte riscul de cardiomiopatie alcoolică sunt:
- Deficienţa de tiamină (beri-beri)
- Intoxicaţia cu arsenic sau cobalt
- Ciroza cardiacă
- Cardiomiopatia cirotică
- Hipertensiunea arterial
- Miocardita
- Boala arterială coronariană
- Ateroscleroza
- Aritmia cardiacă
- Accidentul vascular cerebral
Cardiomiopatia alcoolică: diagnostic
Dacă prezinţi unul sau mai multe dintre simptomele descrise mai sus, consumi frecvent alcool sau ai un istoric familial de afecţiuni cardiace, stabileşte o consultaţie la medic, pentru a te asigura că este totul în regulă. Medicul îţi va adresa câteva întrebări legate de simptomele pe care le ai, îţi va măsura tensiunea arterială şi pulsul şi, la nevoie, îţi va asulta inima şi plămânii.
În timpul consultaţiei, medicul poate identifica anumite semne care pot fi specifice cardiomiopatiei alcoolice, precum: murmurul cardiac, bătăile neregulate ale inimii, sunete neobişnuite la nivelul inimii sau plămânilor, umflarea venei jugulare, a picioarelor, mâinilor sau gleznelor.
De asemenea, medicul îţi va solicita informaţii despre istoricul medical, al tău şi al familiei tale, şi despre stilul tău de viaţă (dacă fumezi, faci mişcare, consumi alcool etc.), iar la nevoie va recomanda efectuarea unor teste care să confirme suspiciunea de cardikomiopatie alcoolică, precum:
- Hemoleucogramă
- Teste hepatice
- Analiza colesterolului
- Radiografie sau CT toracic
- Ecocardiogramă
- Electrocardiogramă
Cardiomiopatia alcoolică: tratament
Deşi nu există un tratament care să vindece cardiomiopatia alcoolică, pot fi luate anumite măsuri pentru a opri în evoluţie această afecţiune şi pentru a preveni eventualele complicaţii. Cel mai important lucru e să se înceteze consumul de alcool!
Un raport publicat în Canadian Journal of Cardiology arată că peste 40% dintre persoanele diagnosticate cu această afecţiune care continuă să consume alcool regulat au o şansă de supravieţuire de doar trei ani, în comparaţie cu cele care renunţă complet la alcool după primirea acestui diagnostic – acestea observă o îmbunătăţire semnificativă a stării de sănătate după doar 6 luni de abstinenţă de la alcool. Un rol important în renunţarea la consumul de alcool îl pot avea şedinţele de psihoterapie, care pot ajuta pacientul să învingă dependenţa de alcool.
De asemenea, dieta săracă în sodiu este esenţială pentru ţinerea sub control a simptomelor. Uneori pot fi recomandate medicamente precum inhibitori ACE, beta-blocante sau diuretice, pentru a menţine în echilibru tensiunea arterială.
Cardiomiopatia alcoolică: prevenţie
Cardimiopatia alcoolică şi alte afecţiuni ale inimii pot fi prevenite adoptând un stil de viaţă sănătos, care presupune:
- Consumul moderat de alcool
- Evitarea consumului de droguri
- Ţinerea sub control a tensiunii, glicemiei şi colesterolului
- Alimentaţie sănătoasă – fructe şi legume, cereale integrale, peşte, lactate şi carne cu conţinut redus de grăsime, evitarea prăjelilor, a alimentelor sărate sau foarte dulci şi a sucurilor carbogazoase şi consumul moderat de cafea şi ceai
- Menţinerea unei greutăţi corporale normale
- Exerciţii fizice zilnice – cel puţin 75 de minute de mişcare intensă efectuată săptămânal
- Odihnă suficientă – minimum 7 ore pe noapte
- Evitarea stresului
Surse: ncbi.nlm.nih.gov, healthline.com, emedicine.medscape.com, alcohol.org
Autor: Paula Rotaru
Preluat de la: csid.ro
