pixel.png
România este plasată pe locul I în rândul ţărilor din Uniunea Europeană cu cel mai mare grad de nalfabetism funcţional, afectaţi fiind 42% dintre elevii români. Deşi sunt capabili să citească un text la prima vedere, au mari dificultăţi în a-l înţelege sau să efectueze operaţii matematice simple.

Lectura şi analfabetismul funcţional

Cauza pentru care ne confruntăm cu această problemă pare să fie lipsa lecturii în primii ani de viaţă ai copiilor, susţin specialiştii. Cercetările au demonstrat faptul că cititul ajută la dezvoltarea abilităţilor lingvistice vitale, a vocabularului şi stabileşte noi conexiuni neuronale ce contribuie la dezvoltarea cerebrală. Lectura unor cărţi adaptate vârstei copilului va conduce la formarea şi exersarea abilităţilor de a înţelege, de a face asocieri şi de a explica legăturile dintre diverse informaţii. Conform Barometrului de Consum Cultural făcut public în luna mai 2018 de INCFC, 42% dintre români nu citesc niciodată cărţi, în timp ce doar 9% dintre aceştia citesc lunar. În ceea ce priveşte oraşul Bucureşti, statisticile sunt ceva mai îmbucurătoare, doar 19% din respondenţi neavând o preocupare pentru lectură, în timp ce 16% citesc lunar.

Lectura în primii ani de viaţă ai copiilor. Cum îi facem să citească?

Gadgeturile şi experienţele inedite pe care era tehnologiei şi a vitezei le oferă sunt din ce în ce mai tentante. Astfel, devine tot mai greu să strecurăm lectura în viaţa celor mici. Pentru că există numeroase iniţiative culturale menite să aducă lectura în viaţa copiilor, proiectul “Poveştile prind viaţă prin creativitate” se numără printre acestea. Fondatorii proiectului îşi doresc să aducă lectura mai aproape de copii şi pe viitorii adulţi mai aproape de cultură. 

<!–

Formul de quiz

–>

 
“Din experienţa programelor de creativitate dezvoltate cu şi pentru copii, am înţeles că practica şi dialogul joacă un rol esenţial în procesul înţelegere şi asimilare a unor noţiuni noi. Mai mult decât atât, copiii au o predispoziţie nativă de a fi expresivi prin acţiunile lor. Tocmai de aceea, prin lectura interactivă şi modelarea sau ilustrarea poveştilor, aceştia îşi vor dezvolta creativitatea şi pasiunea pentru lectură, asigurând prezenţa cărţilor în viaţa lor ca tineri şi apoi ca adulţi. Sunt de părere că dezvoltarea apetitului pentru lectură încă din primii ani de viaţă este esenţială pentru înrădăcinarea acestui obicei şi intră în responsabilitatea fiecăruia dintre noi, ca părinţi, să facem acest lucru, dincolo de cea a dascălilor”, a declarat Alina Tudor, managerul proiectului Poveştile prind viaţă prin creativitate.
 
În cadrul proiectului sunt dezvoltate două serii de ateliere: pe de o parte ateliere de lectură interactivă în cadrul cărora copiii ascultă câte o poveste citită chiar de autorul său, care îi provoacă pe cei mici să dea glas ideilor despre acţiune şi personaje, dezvoltându-le astfel înţelegerea, iar pe de altă parte, organizarea unei serii de ateliere susţinute de artişti a căror activitate este corelată cu literatura: ilustratori sau artişti plastici alături de care copiii vor confecţiona marionete sau personaje de poveste, desene şi planşe pictate. Scopul acestor ateliere este acela de a stimula interpretarea poveştilor străine prin desen şi meşteşug. „Micul Prinţ”, “Spărgătorul de nuci”, “Super! Sunt un gândac”, “Aiurea-n tramvai”, “Şi v-am spus povestea aşa” sunt doar câteva din poveştile citite în cadrul atelierelor de lectură.
 
Academia de Creativitate pentru copii îşi propune în felul acesta să aducă lectura într-un mod plăcut şi inedit în viaţa celor mici. Participarea la ateliere este gratuită şi durează aproximativ 2 ore cu o pauză de 15 minute, timp în care cei mici pot servi biscuiţi, ceai şi fructe.

Preluat de la: csid.ro