Potrivit datelor oferite de OMS, nouă din zece oameni respiră aer poluat, 7 milioane de oameni mor anual din cauza efectelor pe care le are poluarea asupra sănătăţii – AVC, cancer pulmonar, boli de inimă, BPOC, pneumonie. Aproximativ acelaşi număr de decese este raportat anual în cazul fumătorilor. Dar, spre deosebire de fumat, poluarea este o cauză ce nu poate fi evitată de oameni, dar, ironic, este produsă tot de oameni.

Dr. Ali Cranta, medic primar pneumolog, ne-a oferit, în exclusivitate, un interviu în care detaliază efectele dezastruoase ale poluării asupra organismului uman, dar şi metode prin care putem reduce expunerea la aerul poluat.

Poluanţi din aer care ne afectează sănătatea

CSÎD: Care sunt principalii poluanţi care au efect negativ asupra organismului?

<!–

Formul de quiz

–>

Dr. Ali Cranta: Poluanţii din atmosferă variază în funcţie de natura lor, de concentraţie şi de durata acţiunii lor asupra organismului uman, provocând astfel consecinţe care pot fi uneori grave, mergând până la deces.

Poluanţii principali care acţionează negativ asupra organismului uman sunt: oxizii de azot, dioxidul de sulf, ozonul troposferic, monoxidul de carbon, aldehida formică, fenolii, pulberile în suspensie (PM10 şi 2,5 µm).

CSÎD: Spuneţi-ne care sunt efectele oxidului de azot şi dacă există categorii mai sensibile la acest poluant.

Dr. Ali Cranta: Oxizii de azot (în principal, monoxidul şi bioxidul de azot) sunt gaze destul de toxice. Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni, cât şi pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot).

Expunerea la concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la concentraţii reduse afectează ţesutul pulmonar. Populaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plămânilor.

Expunerea pe termen lung la o concentraţie redusă poate distruge ţesuturile pulmonare, ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

CSÎD: Dar dioxidul de sulf, care este impactul acestuia asupra sănătăţii noastre?

Dr. Ali Cranta: În funcţie de concentraţie şi de perioada de expunere, dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sănătăţii umane. Expunerea la o concentraţie mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă, poate provoca dificultăţi respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vârstnicii şi persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii.

Expunerea la o concentraţie redusă de dioxid de sulf, pe termen lung, poate avea ca efect infecţii frecvente ale tractului respirator.

Copiii, astmaticii şi vârstnicii cu boli cardiovasculare, categorii mai sensibile la poluarea din aer

CSÎD: Să continuăm cu monoxidul de carbon.

Dr. Ali Cranta: Monoxidul de carbon (CO) este un gaz toxic, în concentraţii mari fiind letal (la concentraţii de aproximativ 100 mg/m3), prin reducerea capacităţii de transport a oxigenului în sânge, cu consecinţe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardiovascular.

La concentraţii relativ scăzute, acesta afectează sistemul nervos central, slăbeşte pulsul inimii, micşorând astfel volumul de sânge distribuit în organism, reduce acuitatea vizuală şi capacitatea fizică.

Expunerea pe o perioadă scurtă la monoxid de carbon poate cauza oboseală acută, dificultăţi respiratorii şi dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare, iritabilitate, migrene, respiraţie rapidă, lipsa de coordonare, greaţă, ameţeală, confuzie, reduce capacitatea de concentrare.

Segmentul de populaţie cea mai afectată de expunerea la monoxid de carbon o reprezintă este reprezentată de copii, vârstnici, persoane cu boli respiratorii şi cardiovasculare, persoane anemice, fumători.

CSÎD: Şi, în final, despre ozonul troposferic şi pulberile în suspensie. Ce efecte au acestea?

Dr. Ali Cranta: Ozonul troposferic (O3)  este un gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Se concentrează în stratosferă şi asigură protecţia împotriva radiaţiei UV dăunătoare vieţii. Ozonul prezent la nivelul solului se comportă ca o componentă a „smogului fotochimic”. Se formează prin intermediul unei reacţii care implică în particular oxizi de azot şi compuşi organici volatili.

Concentraţia de ozon la nivelul solului provoacă iritarea tractului respirator şi iritarea ochilor. Concentraţii mari de ozon pot provoca reducerea funcţiei respiratorii.
Pulberile în suspensie (PM10 şi PM2.5µm), de asemenea, sunt periculoase, în funcţie de dimensiunea acestora. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas şi gât şi pătrund în alveolele pulmonare, provocând inflamaţii şi intoxicări.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer şi, în consecinţă, mai mulţi poluanţi. Ei respiră mai repede decât adulţii şi tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas.

Sunt în mod special vulnerabili deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltaţi, iar ţesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi dificultăţi respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentraţie scăzută de pulberi poate cauza cancer şi moartea prematură.

Simptome cauzate de poluare

CSÎD: Care sunt cele mai comune simptome ce pot sugera o patologie care are legătură cu poluarea aerului?

Dr. Ali Cranta: Simptomele sunt determinate în principal de hiperreactivitatea bronşică apărută după expunerea la agenţii poluanţi care sunt iritanţi pentru aparatul respirator, dar şi pentru alte organe, piele, ochi, nas.

Cele mai comune simptome sunt: iritaţia nasului şi ochilor, a faringelui şi căilor respiratorii inferioare cu apariţia tusei iritative, wheezingului (respiraţie şuierătoare), dispnee (lipsă de aer sau aer insuficient), constricţie toracică (apăsare pe piept), oboseală.

Persoanele devin mai vulnerabile la agenţii infecţioşi şi dezvoltă mai frecvent infecţii de căii aeriene superioare sau inferioare (rinite, sinuzite, pneumonii, bronşite).
În timp, expunerea cronică determină apariţia astmului bronşic, rinitei alergice, dermatitelor alergice. Expunerea la poluanţi în concentraţii mari, bruşte, chiar şi de durată scurtă, conduce la insuficienţă respiratorie acută, care în lipsa unui tratament rapid poate duce la deces.

CSÎD: Ce complicaţii poate cauza poluarea în cazul unei persoane care suferă deja de astm sau alte afecţiuni respiratorii?

Dr. Ali Cranta: Determină agravarea simptomelor ce va necesita creşterea dozelor de medicamente şi/sau a numărului de medicamente, creşte frecvenţa exacerbărilor infecţioase, a necesităţii de tratamente intensive şi suport ventilator cu oxigen la domiciliu.

Cum evităm poluarea

CSÎD: Există metode prin care putem reduce expunerea la aerul poluat?

Dr. Ali Cranta: Pacienţii cu boli cronice respiratorii şi cardiovasculare sunt consiliaţi să evite plimbările în anumite intervale orare, să renunţe la locurile de muncă ce presupun expunerea la poluanţii atmosferici, mutarea în oraşe sau în mediul rural cu poluare diminuată sau aer curat, purtarea măştilor faciale în cazul poluării masive şi când simt că respiraţia devine îngreunată.

În cazul celorlalţi cetăţeni este recomandat să evite momentele din zi când simt că există o accentuare a poluării, evitarea plimbărilor sau practicării sportului în aer liber în aceste intervale de timp, menţinerea ferestrelor închise în timpul nopţii când se simte în aerul inspirat mirosul unor substanţe poluante, locuirea cât mai departe de zonele industriale.