Ce este torsiunea ovariana?
Torsiunea ovariana este o afectiune intalnita cu precadere la femeile tinere, aflate in perioada reproductiva. Este o afectiune rara. Considerata o urgenta ginecologica, torsiunea ovariana reprezinta rotatia ovarului intr-un anumit grad, astfel incat artera si vena ovariana se blocheaza. Apare cu o prevalenta ridicata pe partea dreapta (aproximativ la 60% dintre cazuri).
- Cuprins
- Ce este torsiunea ovariana?
- Cauze şi factorii de risc in aparitia torsiunii ovariene
- Simptome de torsiune ovariana
- Investigatii radioimagistice si de laborator
- Diagnosticul de torsiune ovariana
- Tratamentul pentru torsiune ovariana
- Evolutie, Complicatii, Profilaxie
Cauze şi factorii de risc in aparitia torsiunii ovariene
Principalele cauze si factori de risc ai aparitiei acestei afectiuni sunt:
- Sarcina – aparitia unei sarcini este asociata, in aproximativ 20% dintre cazuri, cu torsiunea ovariana
- Malformatia trompelor falopiene.
- Modificarile anatomice – se intampla atunci cand dimensiunea ovarului altereaza pozitia trompelor uterine, permitand rasucirea.
- Tumorile ovariene – sunt cele care determina, in proportie de mai mult de jumatate dintre cazuri, torsiunea anexelor. Tumorile dermoide sunt cel mai des intalnite, iar tumorile maligne determina mai rar torsiune in comparatie cu cele benigne.
- Pacientele cu flux sanguin ovarian scazut sunt predispuse la torsiunea de ovar.
- Cresterea regulata a chisturilor ovariene luteale, in anii reproductivi, reprezinta unul dintre factorii de risc pentru rotatie.
Simptome de torsiune ovariana
Durerea cauzata de torsiunea de ovar este foarte intensa, severa si debuteaza brutal, iradiind in tot abdomenul, coborand apoi pe picior. De obicei, un chist ovarian isi modifica dimensiunea, creste mult, ducand la torsiunea ovarului de pe aceeasi parte a corpului. Daca se ajunge la oprirea circulatiei sangelui, este necesara interventia chirurgicala atat pentru a salva ovarul afectat, cat si a pacientei.
Un alt simptom este reprezentat de aparitia starii de greata si varsaturi in aproximativ 70% dintre cazurile de torsiune de ovar. Cand ovarul devine necrotic pot aparea si starile febrile.
Investigatii radioimagistice si de laborator
Studiile de laborator nu certifica diagnosticul de torsiune de ovar, ajuta in schimb la excluderea altor cauze de durere pelvina. De asemenea, testul de sarcina este unul important de facut.
Ecografia joaca un rol important atunci cand exista suspiciunea de torsiune de ovar. Descoperirea chisturilor ovariene creste suspiciunea de torsiune ovariana.
Lipsa sangelui ovarian in timpul ecografiei Doppler este considerat un indicator foarte bun pentru diagnosticarea torsiunii ovariene.
Tomografia computerizata poate arata situatia ovarelor si anexelor, dar nu poate evalua prezenta sau absenta fluxului de sange in zona dureroasa, dar poate exclude alte cauze posibile ale durerii. RMN-ul poate arata dimensiunea ovarelor si indica prezenta fluidului intraperitoneal, a pedicului rasucit.
O alta investigatie ce poate fi folosita pentru confirmarea diagnosticului, dar si pentru tratament, este laparoscopia. Aceasta este o procedura chirurgicala putin invaziva ce foloseşte un dispozitiv, numit laparoscop, cu ajutorul caruia este vizualizata cavitatea abdominala. Este o procedura folosita pentru a diagnostica si vindeca diverse afectiuni ginecologie si are loc sub anestezie generala.
Diagnosticul de torsiune ovariana
Examenul fizic este variabil si aceasta pentru ca sensibilitatea la palpare este comuna mai multor afectiuni. Totusi, diagnosticarea prin aceasta metoda se inregistreaza doar la 30% dintre paciente.
Tratamentul pentru torsiune ovariana
Starile de greata si varsaturi se recomanda a fi tinute sub control cu antiemetice, iar pentru dureri se calmeaza cu analgezice. O alta metoda de tratament este interventia laparoscopica asupra ovarului torsionat si posibila fixare chirurgicala a ovarului. Daca se ajunge la compromitere vasculara severa ori la peritonita se recomanda salpingo-ooforectomia (extirparea unuia sau ambelor ovare).
Evolutie, Complicatii, Profilaxie
Cand durerile sunt brutale, pacienta este bine sa se prezinte de urgenta la spital. Daca se intervine rapid, in primele sase ore de la declansarea crizei, interventia chirurgicala consta in detorsionarea chistului si indepartarea lui. Daca au trecut mai mult de sase ore si trompa este necrozata, pacienta isi poate pierde anexa.
O alta complicatie este hemoragia intrachistica sau ruptura unui chist cu semne de ascita, acesta fiind un caz care se confunda usor cu o sarcina extrauterina, dar si in acest caz, singura solutie care se impune este interventia chirurgicala de urgenta.
Foto: 123rf.com
Preluat de la: Csid.ro