Încă din perioada liceului, Ina Mămăligă își dorea să urmeze o facultate în domeniul medicinei. Învăța la Liceul Teoretic „Nicolae Sulac” din Chișinău, care se află lângă una dintre clădirile Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. În timp ce trecea pe acolo, își spunea: „Aici voi ajunge eu”. Ce nu știa însă este că peste câțiva ani își va îndeplini acest vis în Portugalia, la peste 3.000 de kilometri distanță de casă. Astăzi este studentă în anul I la Școala Superioară de Sănătate a Crucii Roșii Portugheze din Lisabona, iar în paralel lucrează în aeroportul din capitala portugheză. Hai să-i cunoști povestea!

Acum șase ani, la îndemnul familiei, Ina a ales să plece la Lisabona. Avea doar 15 ani când a hotărât să facă acest pas. Totul s-a întâmplat spontan și pe neașteptate, își amintește ea. „Am decis să accept această provocare și să-mi construiesc un viitor aici. Mutarea a însemnat un nou început, o schimbare majoră în viața mea. La început nu a fost deloc ușor. A trebuit să învăț o limbă nouă, să mă adaptez unui sistem de învățământ diferit și unei culturi complet diferite.” Tânăra recunoaște că primul an în Portugalia a fost marcat de mai multe momente copleșitoare în care s-a întrebat dacă va reuși să-și continue studiile acolo sau să se integreze în comunitatea portugheză. „Familia m-a încurajat și îmi spunea că aici pot avea un viitor mai bun.” 

O altă provocare a fost limba portugheză. Ina a avut la dispoziție doar o lună să o învețe, înainte de a începe clasa a IX-a la un liceu din Lisabona. „Era puțin mai complicat să o învăț. Totul era diferit față de ceea ce lăsasem în Republica Moldova: școala, oamenii, obiceiurile, stilul de viață. Îmi lipseau foarte mult o parte din familie și prietenii, iar adaptarea nu a fost deloc ușoară. Cu timpul am învățat limba, mi-am făcut amici și am început să mă simt parte din această societate.” Deși în Portugalia există o comunitate de moldoveni, Ina a ales, cel puțin în prima perioadă, să se apropie mai mult de portughezi. Povestește că interacțiunea cu localnicii a ajutat-o să-și facă prieteni noi, să cunoască cultura de acolo și să se integreze cu adevărat. „Astăzi pot să spun că, după șase ani, Portugalia este ca a doua mea casă. Prietenii mei din Portugalia mereu îmi spun «moldoveanca noastră preferată». De fiecare dată de Crăciun le pregătesc cornulețe cu vișine. Mă bucură să văd că niște oameni străini apreciază cu adevărat cultura noastră.”

Sărbătorile sunt un prilej oportun să se întâlnească și cu tinerii moldoveni stabiliți în Portugalia. Recunoaște că se simte de fiecare dacă ca acasă când se văd pentru a găti bucate de Crăciun sau Paște. „Deși eu am descoperit această comunitate doar în ultimul an, pot spune că noi am reușit să aducem Moldova în Portugalia.”     

Experiența din Portugalia nu s-a rezumat însă doar la păstrarea legăturii cu Moldova, ci și la descoperirea propriilor aspirații. În anii de liceu, Ina avut ocazia să exploreze mai multe domenii și să înțeleagă ce direcție profesională i se potrivește. „Îmi doream foarte mult să urmez o facultate în domeniul asistenței medicale. La liceu exista un program care te ajuta să înțelegi ce domeniu profesional ți s-ar potrivi. Așa am ajuns fac un curs pentru cei care voiau să devină asistenți medicali tehnicieni. Am realizat câteva stagii, am văzut realitatea din spitale și mi-a plăcut mult partea de imagistică medicală și radioterapie.” 

În prezent, Ina studiază acest domeniu la Școala Superioară de Sănătate a Crucii Roșii Portugheze din Lisabona. Ea consideră că sistemul de învățământ din Republica Moldova este unul foarte bun, însă nu este suficient valorificat. În opinia sa, nivelul de pregătire al elevilor moldoveni este mai ridicat decât cel al multor studenți din Portugalia, unde accesul la facultate este mult mai ușor. Spune că, în afară de domenii precum medicina, unde admiterea este mai dificilă, majoritatea facultăților pot fi accesate fără mari obstacole. „Eu, dacă aș schimba ceva, aș începe cu sistemul de învățământ din Portugalia, pentru că mi se pare că ar trebui să fie puțin mai riguros și să aibă un nivel mai ridicat. Când am venit aici și am început clasa a IX-a, am observat o diferență foarte mare, pentru că profesorii îmi predau materie pe care eu o învățasem încă în clasa a V-a.” 

În afară de studii, Ina încearcă să-și dezvolte și alte abilități decât cele pe care le poate deprinde la facultate. Încă de când a ajuns în Portugalia, și-a propus să aplice la cât mai multe oportunități, susține ea. A început cu voluntariatul la Zilele Mondiale ale Tineretului din Lisabona. „Evenimentul a reunit sute de mii de tineri din întreaga lume pentru întâlnirea cu Papa Francisc. Am lucrat într-o echipă responsabilă de domeniul sănătății. După această experiență, am început să mă interesez tot mai mult de acest domeniu și mi-am dat seama că lucrurile nu se limitează doar la partea medicală. Exploram și politicile din domeniul sănătății, precum și modul în care sunt identificate și aplicate soluțiile la nivel internațional.” 

Așa a ajuns să participe la simulările pentru tineri ale Organizației Mondiale a Sănătății și ale Organizației Națiunii Unite, unde participanții dezbat problemele globale și propun soluții pentru provocările actuale. „Recent, am luat parte la congresul internațional CMS Model WHO 2026, desfășurat la Lisabona, unde am reprezentat Norvegia în cadrul comitetului WHO Europe. Această experiență m-a ajutat foarte mult să-mi dezvolt gândirea critică, abilitățile și comunicarea.”

În paralel, lucrează la Aeroportul din capitala Portugaliei. Acest job i-a îndeplinit unul dintre visurile copilăriei, fiindcă de mică își dorea să devină însoțitoare de bord. Deși activează într-un magazin de haine din incinta aeroportului și sarcinile sale n-au vreo legătură directă cu ceea ce învață la facultate, Ina zice că acest loc de muncă a ajutat-o mult în dezvoltarea sa personală. „Faptul că lucrez într-un aeroport mă face să mă simt ca într-un vis. Pentru un job în aeroport trebuie să ai o bază bună de limbi, iar eu cred că acest lucru m-a ajutat. Când am ajuns la interviu, nu eram deloc emoționată. Am fost eu însămi, mi-am exprimat ideile și am vorbit deschis. Cred că le-a plăcut sinceritatea mea și felul în care m-am prezentat.”  

De peste șase ani, Ina locuiește, studiază și își construiește parcursul profesional în Portugalia. De când a plecat din Republica Moldova, nu a mai revenit niciodată casă. Menționează că din cauza studiilor și a unui program încărcat în timpul verii, nu s-a ivit această oportunitate până acum. „Îmi este foarte dor de Republica Moldova, de familie și de tradițiile care îmi lipsesc. Nu este Crăciunul care era acasă, pentru că aici nici măcar nu ninge. Încerc să-mi păstrez legătura cu rădăcinile mele, merg mereu la vot. În fiecare vară mă uit la bilete și spun: «Vreau acasă». Sper să ajung anul viitor.” 

Similar Inei, mai mulți tineri din Moldova au ales diaspora pentru studii sau pentru un viitor profesional departe de casă. Chiar dacă începutul nu este niciodată ușor, ea le sugerează acestora să iasă din zona de confort și să profite de toate oportunitățile care apar. „Fiecare provocare ne ajută să creștem. Un lucru pe care l-am învățat este cât de mult contează socializarea. Să nu ne fie frică să vorbim cu oamenii, chiar dacă nu cunoaștem perfect limba. Trebuie să avem încredere în intuiția noastră, să cunoaștem persoane noi și să arătăm cine suntem cu adevărat. Nu vă fie teamă să legați prietenii și să vă implicați cât mai mult în comunitatea din care faceți parte. Cu cât interacționăm mai mult și ne deschidem către oameni noi, cu atât ajungem să ne simțim mai repede ca acasă.”

În același timp, studenta recomandă tinerilor din diaspora să nu uite de unde au plecat și să reprezinte Moldova cu mândrie prin valorile și munca lor. „Cred că fiecare dintre noi poate contribui la o imagine frumoasă a țării și poate demonstra că moldovenii sunt oameni muncitori, implicați și capabili să reușească oriunde în lume.” 

Preluat de la: diez.md