O durere la nivelul picioarelor apărută în timpul mersului sau atunci când urci scările este adesea pusă pe seama vârstei, a oboselii sau a problemelor articulare. În anumite situații, însă, simptomul poate avea o cauză complet diferită și poate semnala o afecțiune a vaselor de sânge care crește inclusiv riscul de infarct și accident vascular cerebral. Este vorba despre boala arterială periferică (BAP), o afecțiune în care arterele care transportă sângele către membre, în special către picioare, se îngustează din cauza acumulării de plăci de aterom. Problema nu afectează însă doar mobilitatea. Prezența unor artere blocate la nivelul picioarelor poate indica existența aterosclerozei și în alte zone ale organismului.

Unul dintre cele mai importante simptome ale bolii arteriale periferice este durerea care apare în timpul activității fizice și se ameliorează după câteva minute de repaus. Atunci când o persoană merge, aleargă sau urcă scările, mușchii picioarelor au nevoie de mai mult oxigen. În mod normal, fluxul de sânge crește pentru a acoperi această nevoie. Dacă arterele sunt îngustate, sângele nu mai poate circula suficient de bine, iar mușchii pot începe să doară sau să aibă crampe.

După oprirea efortului, necesarul de oxigen scade, iar durerea se reduce treptat. Acest tipar este cunoscut sub denumirea de claudicație intermitentă și poate fi un indiciu important al unei circulații deficitare.

Boala arterială periferică poate trece neobservată pentru că simptomele sale sunt ușor de confundat cu alte probleme. Mulți oameni presupun că durerea este provocată de articulații, de efort fizic sau pur și simplu de înaintarea în vârstă. În unele cazuri, persoanele afectate își reduc treptat activitatea fizică pentru a evita apariția durerii, fără să investigheze cauza reală. Astfel, boala poate continua să evolueze fără a fi diagnosticată.

Un indiciu important îl reprezintă tocmai relația dintre efort și durere. Dacă disconfortul apare în mod repetat după o anumită distanță parcursă sau atunci când urci o pantă ori scări și se calmează după odihnă, este recomandată o evaluare medicală.

În schimb, durerile provocate de problemele articulare nu urmează neapărat același tipar și sunt, de regulă, legate de articulația afectată.

Pe lângă durerea la mers, boala arterială periferică poate provoca și alte simptome. Printre acestea se numără amorțeala, senzația de picioare reci, modificarea culorii pielii sau pierderea părului de pe membre. Un alt semnal de alarmă îl reprezintă rănile sau leziunile de la nivelul picioarelor care se vindecă foarte greu. În formele avansate ale bolii, circulația insuficientă poate afecta atât de mult țesuturile încât apar complicații severe, care pot pune în pericol sănătatea membrului.

Persoanele cu diabet trebuie să fie deosebit de atente. Neuropatia diabetică poate reduce sensibilitatea la nivelul picioarelor, ceea ce înseamnă că unele simptome pot fi trecute cu vederea. În același timp, diabetul afectează vasele de sânge și crește riscul de boală arterială periferică.

Una dintre cele mai importante informații despre boala arterială periferică este că nu trebuie privită ca o problemă izolată a picioarelor. Afecțiunea este adesea o manifestare a aterosclerozei, procesul prin care depozitele de grăsime și alte substanțe se acumulează în pereții arterelor. Același proces poate afecta vasele care alimentează inima și creierul. Din acest motiv, o persoană diagnosticată cu boală arterială periferică poate avea un risc mai mare de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Descoperirea unei circulații deficitare la nivelul picioarelor ar trebui, prin urmare, să reprezinte un motiv pentru evaluarea stării generale a sistemului cardiovascular, nu doar pentru tratarea simptomelor locale.

Există mai mulți factori care cresc probabilitatea apariției bolii arteriale periferice. Printre aceștia se numără diabetul, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, boala cronică de rinichi și fumatul. Riscul este, de asemenea, mai mare în cazul persoanelor care au membri ai familiei cu boli cardiovasculare.

Pentru cei care prezintă astfel de factori de risc, o durere persistentă la nivelul picioarelor în timpul mersului nu ar trebui considerată automat o consecință normală a îmbătrânirii.

Citește și: Factorii de risc și simptomele bolii arteriale periferice

Diagnosticul bolii arteriale periferice poate începe cu un examen clinic și verificarea pulsului la nivelul membrelor. Unul dintre cele mai utilizate teste este indicele gleznă-braț (IGB), o investigație simplă și neinvazivă care compară tensiunea arterială măsurată la nivelul gleznei cu cea măsurată la braț. Rezultatul poate oferi informații despre circulația sângelui către picioare.

În funcție de rezultate, medicul poate recomanda investigații imagistice suplimentare pentru a identifica exact locul și severitatea îngustării arterelor.

Evoluția bolii poate fi încetinită prin controlul factorilor de risc cardiovascular. Renunțarea la fumat, menținerea glicemiei, tensiunii arteriale și colesterolului în limitele recomandate de medic, activitatea fizică adaptată și tratamentul medicamentos pot avea un rol important.

În cazul pacienților cu forme avansate, medicii pot recomanda proceduri minim invazive pentru redeschiderea vaselor de sânge sau intervenții chirurgicale de revascularizare. Depistarea timpurie este esențială atât pentru reducerea simptomelor, cât și pentru prevenirea complicațiilor grave care pot afecta membrele.

Citește și: Cum este tratată modern boala arterială periferică?

O durere care apare constant atunci când mergi sau urci scările și dispare după câteva minute de odihnă nu ar trebui ignorată, mai ales dacă există și factori de risc cardiovascular. În anumite situații, corpul poate transmite astfel unul dintre primele semnale ale unei boli arteriale care afectează întregul organism. Investigarea circulației de la nivelul picioarelor poate contribui nu doar la menținerea mobilității, ci și la identificarea din timp a unui risc cardiovascular mai amplu.

Dacă simptomele persistă, este importantă o evaluare medicală pentru stabilirea cauzei. Durerea poate avea numeroase explicații, iar diagnosticul de boală arterială periferică nu poate fi stabilit doar pe baza simptomelor. Totuși, recunoașterea tiparului și consultul medical la timp pot face diferența între o problemă depistată precoce și una descoperită abia după apariția unor complicații.

Foto: shutterstock

Preluat de la: csid.ro