Regulile urmau să intre în vigoare luni, la miezul nopții, dar duminică, etnicii sârbi din nordul Kosovo au baricadat drumurile protestând împotriva deciziei. Mai multă presă a scris că în zonă s-au auzit împușcături. Potrivit BBC, au existat rapoarte despre împușcături trase de bărbați înarmați. Poliția din Kosovo a spus că nu a primit rapoarte despre nicio rănire.

În urma consultărilor cu SUA și UE, guvernul din Kosovo a decis astăzi, 1 august, să amâne cu o lună punerea în aplicare a noilor reguli privind plăcuțele de înmatriculare.

„Am cerut guvernului Kurti să amâne punerea în aplicare a acestei decizii cu 30 de zile. Noi nu sprijinim instituirea de baricade, trebuie găsită calea dialogului între părți”, a declarat pentru presă ambasadorul SUA în Kosovo, Jeffrey Hovenier.

Potrivit Balkan Insight, chiar dacă a fost luată decizia de a amâna implementarea noilor reguli, baricadele (formate din camioane pline cu pietriș, care blochează drumurile către două puncte de trecere a frontierei cu Serbia) rămân ridicate în nordul Kosovo.

Totodată, ministrul afacerilor interne din Kosovo, Xhelal Svecla, a specificat că amânarea deciziei va fi pusă în aplicare abia după îndepărtarea baricadelor.

E de menționat că aproximativ 50 000 de oameni care trăiesc în zonele majoritare sârbe din nordul Kosovo folosesc plăcuțe de înmatriculare eliberate de autoritățile sârbe și refuză să recunoască instituțiile kosovare.

Reacții privind conflictul

NATO a descris situația ca fiind „tensionată”, deoarece sute de etnici sârbi au parcat camioane, cisterne și alte vehicule în apropierea a două puncte cheie de trecere a frontierei cu Serbia, în semn de protest față de noile reguli, forțând poliția să închidă cele două puncte de trecere. Misiunea condusă de alianța din Kosovo, KFOR, a declarat că este pregătită să intervină „dacă stabilitatea este pusă în pericol”.

Șeful politicii externe al UE, Josep Borrell, a salutat anunțul privind amânarea aplicării noilor reguli referitoare la plăcuțele de înmatriculare și a spus că se așteaptă ca toate blocajele să fie eliminate imediat.

Președintele sârb Aleksandar Vučić a declarat în timpul unei conferințe de presă la Belgrad că se roagă pentru pace și le cere tuturor, inclusiv sârbilor din Kosovo, să nu facă nimic care ar putea duce la conflict. În același timp, Vučić a adăugat că „nu va fi nicio capitulare, iar Serbia va câștiga dacă încep să-i persecute pe sârbi, să-i maltrateze sau să-i omoare”. După decizia autorităților din Kosovo, Vučić a spus că se așteaptă ca tensiunile să „detensioneze” după amânarea regulilor.

De cealaltă parte, prim-ministrul din Kosovo, Albin Kurti, comentând tensiunile din 31 iulie, a spus că oficialii guvernului sârb și declarațiile acestora sunt principalele motive care au dus la situația din nordul Kosovo, transmite evropaelire.org.

Autoritățile Rusiei, care nu recunosc independența Kosovo, au acuzat autoritățile de la Kosovo că au agravat în mod deliberat situația din regiune. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că escaladarea tensiunii este rezultatul „regulilor discriminatorii nerezonabile” impuse de autoritățile din Kosovo. Ea a menționat, de asemenea, că: „Statele Unite și UE stau în spatele Priștinei (capitala Kosovei)”.

Autoritățile din Republica Moldova nu au venit deocamdată cu o reacție față de aceste tensiuni, deși țara noastră are 40 de detașați în regiune.

Despre Kosovo

Kosovo este un stat parțial recunoscut și un teritoriu disputat, situat în Peninsula Balcanică, în sud-estul Europei, care și-a autodeclarat independența față de Serbia în februarie 2008. Este recunoscut ca stat suveran de către 97 state membre ONU, iar statutul său este contestat. Serbia nu recunoaște secesiunea Kosovo și de jure o consideră în continuare Provincia Autonomă Kosovo și Metohia. Printre statele care nu recunosc independența Kosovo se numără Rusia și China. Republica Moldova, de asemenea, nu a recunoscut independența Kosovo față de Serbia.

UE a încercat să medieze un dialog între Kosovo și Serbia timp de peste un deceniu, însă până acum eforturile au eșuat în a normaliza relațiile. Chiar dacă cele două părți s-au angajat să formeze un dialog pentru a încerca să rezolve problemele de lungă durată, tensiunile continuă până în prezent. Astfel, situații similare precum protestele de duminică au mai avut loc și anul trecut. Motivul a fost același – plăcuțele de înmatriculare. În 2021, sârbii din nordul Kosovo au blocat, ca și acum, punctele vamale Jarinje și Brnjak cu vehicule și baricade improvizate. Protestatarii s-au dispersat după ce s-a ajuns la un acord pentru a pune capăt interdicției plăcuțelor de înmatriculare.

E de menționat că în Kosovo trăiesc 1,9 milioane de persoane, dintre aceștia 50 000 sunt sârbi, dintre care aproximativ 40 000 locuiesc în nordul Kosovo.

Participarea Moldovei în misiuni de pacificare din Kosovo

Începând cu anul 2014, Republica Moldova a detaşat contingente de militari ai Armatei Naţionale în misiunea KFOR din Kosovo, în componenţa Forţei Multinaţionale de Menţinere a Păcii.

Decizia de detaşare a contingentului a fost aprobată de Parlamentul Republicii Moldova la 1 noiembrie 2013. Misiunea de menținere a păcii în Kosovo se desfăşoară în conformitate cu rezoluția 1 244 a Consiliului de Securitate ONU. Primul contingent de pacificatori moldoveni a fost detaşat în Kosovo în luna martie 2014. La momentul de față, în Kosovo se află cel de al 17-lea contingent care a fost detașat pe 8 iulie curent.

„Contingentul KFOR-17 al Armatei Naţionale este format din 40 de militari, infanteriști și specialiști în arma geniu, care vor executa misiuni de securitate şi pază a obiectivelor militare şi de patrulare a ariei de responsabilitate. Militarii moldoveni vor face parte din Comandamentul Regional Vest (Regional Command-West) şi vor fi dislocaţi în baza militară Camp Villaggio Italia din localitatea Pech, Kosovo. Mandatul acestora durează şase luni”, se arată într-un comunicat emis de Ministerul Apărării.

KFOR (Forțele din Kosovo) este o forță militară condusă de NATO cu „scopul menținerii păcii și a unei împrejurări pașnice în Kosovo” fiind sub administrația ONU după sfârșitul războiului din Kosovo. KFOR s-a format pe 12 iunie 1999.

Preluat de la: diez.md