Grupuri de tineri, familii, dar și pensionari se perindă, sâmbătă la târgul producătorilor autohtoni Cămara Fest, care a fost deschis la ora 10.00. Oamenii sunt întâmpinați de vânzătorii din spatele tarabelor decorate în stil rustic.

Mercurul urcă în termometre până la 31 grade Celsius, căldura soarelui poate fi resimțită chiar și sub umbra arțarului din mijlocul străzii. În ciuda vremii caniculare, zeci de cumpărători formează cozi lungi și nu pleacă acasă fără produsele dorite. O doamnă, care aștepta de câteva minute să cumpere brânză de vaci oftează din greu și spune „Nu mai pot sta aici, e cald” , bărbatul care o însoțea îi răspunde hotărât „Deja nu sunt atât de mulți oameni în fața noastră. Așteptăm încă puțin”.

Mergând pe lângă tarabe vezi privirile vânzătorilor țintite spre cei care stau câteva minute să analizeze vitrinele. Din toate direcțiile se aude întrebarea „Vă ajut cu ceva? Spuneți!”. Aceeași întrebare mi-a adresat-o și tânăra Ioana-Alexandra Gadîmba, venită de la Căușeni pentru a-și promova brandul și pentru a vinde alune și covrigei locuitorilor capitalei.

„Consumatorii noștri așteptau ceva nou și am decis să lansez o afacere producând covrigei după o tehnologie italiană, cu vin alb”

A absolvit Facultatea de Business și Administrare. Din primul an de studii își ajuta bunicii cu livada de alune de pădure și lucrează la o afacere de covrigei cu vin, produși după tehnologie italiană.

„Ne ocupăm cu alunele, avem livadă de 17 ha la Căușeni. Familia mea este prima din țară, care are tot utilajul necesar pentru prelucrarea alunului, de la strâns, până la calibrat și decojit. Încercăm să mecanizam lucrul pentru că este extrem de greu să găsim forță de muncă. Am reușit să cumpărăm utilajul după ce am câștigat câteva granturi. Consumatorii noștri așteptau ceva nou și am decis să lansez o afacere producând covrigei după o tehnologie italiană cu vin alb. Este o tehnologie nouă în Moldova. La început, când aud de covrigei cu vin, oamenii sunt sceptici, dar la târguri pot să povestesc despre produs, oamenii gustă, înțeleg că sunt produse de calitate și cumpără.”

Ioana-Alexandra ne-a povestit că a început afacerea în perioadă de criză. Chiar dacă a fost greu a reușit să reziste provocărilor.

„Este foarte greu să dezvolți o afacere. La fiecare pas ai câte o piedică, mai ales la început. Lucrurile se fac treptat și este importantă răbdarea. După două zile de când am deschis afacerea a început starea de urgență, încă nu am reușit să ne revenim după starea de urgență și acum ne mai afectează și criza. Materia primă este mai scumpă, uneori chiar și cu 200 %. De când a început războiul prețurile au explodat. O perioadă bună am încercat să rezistăm cu prețurile care erau, însă investițiile depășeau veniturile și cu două luni în urmă am fost nevoiți să ridicăm prețurile pentru produse.”

Principalele impedimente în dezvoltarea afacerii, menționate de producătoare sunt corupția și taxele mari pentru distribuirea mărfurilor.

„Lucrăm cu magazinele suntem aproape în toate rețelele de supermarketuri, dar condițiile nu sunt avantajoase pentru producătorii mici. Achităm taxe mari pentru distribuire. O pătrime din fiecare pachet de covrigei noi trebuie să o întoarcem magazinului. O altă problemă este că totul se rezolvă cu bani. Toată lumea caută să fie mulțumită, dacă nu cu bani, atunci cu un produse. Este un sistem greu de schimbat.”

Tânăra vorbește cu entuziasm despre munca ei și spune că nu a avut vreodată gândul de pleca peste hotarele țării. Visează la mai mult și dorește să își extindă afacerea.

„Să plecăm peste hotare nu este o opțiune. De când am început studiile la facultate, paralel am lucrat la afacerea mea. Idei să plec peste hotare nu am. Mă oprește frica de a începe totul de la zero în străini, dar și pasiunea, dorința de a dezvolta o afacere la noi în țară. Visul meu cel mai mare este să ne dezvoltăm ca afacere, să ne cunoască toată lumea și să fim în toate magazinele. Avem încăperi și vreau să extind gama de produse, să vând și dulciuri.”

„Lucrările handmade nu pot fi vândute oriunde”

O femeie care se deosebea de alți producători la Cămara Fest era Olga Prepeliță. Ea vindea accesorii handmade. Întrebată dacă este mulțumită de vânzări zâmbește ușor și îmi spune că pâinea i-ar fi adus vânzări mult mai bune.

Olga a absolvit Liceul de Arte Plastice și a studiat contabilitatea la facultate. Astăzi se consideră artistă, confecționează broșe de lână naturală, în metoda împâslirea cu acul, pictează pe lemn, mai face brățări, pandantive și lănțișoare. Fiecare accesoriu este unic, nu se mai repetă și apare în rezultatul unui proces creativ îndelungat.

Antreprenoarea își vinde lucrările prin intermediul rețelelor de socializare și vine la târguri atunci când sunt organizate. Totuși visează la un loc în care să poată distribui marfa astfel încât, oamenii să o cumpere mai ușor.

„Vin la târguri pentru că îmi aduce plăcere să le povestesc cumpărătorilor despre brandul meu, să le explic în ce constă valoarea accesoriilor să le dau voie să probeze pandantivele și broșele. Nu poți face lucrurile astea pe Instagram. Aș fi vrut să existe un loc în care să îmi pot vinde articolele. Nu sunt magazine destule. Lucrările handmade nu pot fi vândute oriunde.”

La data de 18 iulie 2022 a avut loc o ședință la Agenția Proprietăți Publice(APP) în cadrul căreia a fost propusă  organizarea târgurilor angro și en detail în municipiile Chișinău și Bălți, unde, în decurs de câteva săptămâni, producătorii autohtoni își vor putea comercializa produsele de sezon. 

Însă, nu toți producătorii reușesc să ajungă la iarmaroace pentru a-și vinde marfa. Diana Crudu, organizatoarea Cămara Fest, într-un live pe Facebook menționează că are mult mai multe solicitări de participare din diferite regiuni ale țării, dar nu există loc pentru toată lumea.

Cămara Fest este un târg organizat anual cu scopul de a susține producătorii autohtoni. Anul acesta a ajuns la a patra ediție.

Autoare: Antonela Baractari

Preluat de la: diez.md