Într-o serie de articole, ne-am propus să-ți relatăm despre experiențele tinerilor din Moldova care au beneficiat de unele burse datorită cărora au reușit să învețe peste hotarele țării sau să participe la diferite programe internaționale. De exemplu, Alina-Maria Țurcanu a împărtășit despre studiile în SUA, de care a avut parte prin intermediul bursei UGRAD, iar Maria Stratan ne-a introdus în lumea leadershipului prin prisma Programului pentru Liderii din Europa al Fundației Obama la care a participat. Alexandru Craevschi este un alt tânăr din Republica Moldova care, după finalizarea liceului, a ales să-și continue studiile în Japonia. Oportunitatea de a studia în Asia a venit după ce Alexandru a beneficiat de o bursă care i-a permis să urmeze un program de licență la Universitatea Tohoku din orașul japonez Sendai. Într-un interviu acordat pentru #diez, studentul ne-a relatat despre procesul de obținere a bursei, despre specificul studiilor asiatice și despre ce a reușit să descopere la cultura japoneză.

În prezent, Alexandru este student în anul II la Facultatea de Chimie. El spune că pasiunea față de acest domeniu s-a conturat încă din liceu, în timpul orelor de chimie. Interesul a fost sporit chiar de profesoara acestuia, care l-a determinat să creadă în legătura artistică dintre chimie și știință. „De mic copil, amestecam săpunuri și loțiuni în baie crezând că sunt un vrăjitor. În momentul în care am realizat că am potențial în acest domeniu, am decis să-l dezvolt.”

Odată cu finalizarea liceului, tânărul era în căutarea unei facultăți care să se plieze pe interesele sale. Așadar, a început prin stabilirea unei liste cu universități potrivite pentru el. Procesul de căutare al unei instituții pentru continuarea studiilor implica și verificarea site-urilor care ofereau informații despre oportunitățile disponibile în cadrul unei universități sau alta. Astfel, Alexandru a descoperit bursa la care urma să aplice pentru a studia în Japonia.

Până la plecare, studentul spune că știa doar câteva informații despre cultura și obiceiurile japoneze, pentru că și-a cultivat acest interes încă din perioada gimnaziului, dar niciodată nu a luat în calcul opțiunea de a studia în „Țara Soarelui Răsare”. „Îmi făceam griji în legătură cu actele, deoarece acestea aveau un format ciudat pentru mine, iar îndeplinirea greșită a acestora ar fi putut să ducă la eșecul aplicării mele. De asemenea, bursa se oferea doar la două persoane, în dependență de rezultatele examenului de intrare.”

Din punct de vedere geografic, Republica Moldova se află la peste 8 000 de kilometri distanță față de Japonia. Dat fiind faptul că Alexandru urma să plece pentru o perioadă îndelungată pe un nou continent, neliniștea era inevitabilă. „Necesitatea de a vorbi limba japoneză era printre cele mai mari provocări. De asemenea, faptul că mă îndreptam spre un oraș mai puțin popular pentru străini în comparație cu Tokyo. De exemplu, aici în Sendai, este mult mai dificil să întâlnești pe cineva care poate vorbi engleza. Distanța mare presupune și faptul că nu voi putea să mă întorc acasă atât de des cât aș vrea.” Chiar dacă pentru Alexandru bariera lingvistică reprezenta cel mai mare impediment, el ne-a spus că înainte de a merge în Japonia știa câteva cuvinte esențiale. „Cunoșteam cum să mă prezint, să întreb direcții și expresii de bază, datorită faptului că universitatea ne-a oferit și un curs online înainte de plecare.”

Bursa nerambursabilă oferită de Ministerul Educației din Japonia asigură studiile, zborul dus-întors și o sumă lunară de bani. Alexandru ne spune că înregistrarea la bursă poate fi făcută în două moduri:
# trecerea unui concurs internațional, prin acumularea punctelor după evaluările la materiile necesare (engleza, matematica, japoneza sunt obligatorii, iar restul – în funcție de domeniul ales). Concursul este foarte aprig și ulterior universitatea la care vei fi acceptat(ă) este aleasă de minister și nu de către elev(ă);
# recomandare de la universitate.

Condițiile de admitere la bursă sunt:
# trecerea unui învățământ similar cu cel japonez (12 ani);
# cetățenie diferită de cea japoneză.

Alexandru povestește că tot procesul de admitere este realizat în engleză, inclusiv examenele și interviul. În acest caz, familia i-a venit în ajutor oferindu-i toată susținerea necesară. „Datorită familiei, am putut să merg la câteva lecții individuale pentru a acoperi diferențele de program. Prietenii m-au ajutat cu documentele împărțindu-se cu experiența lor și sfaturi de redactare.” Chiar dacă persoanele apropiate i-au oferit tot suportul necesar, Alexandru recunoaște că una dintre cele mai mari provocări în procesul de pregătire pentru a fi admis a fost lipsa centrelor de examinare universală în Republica Moldova. Pentru a demonstra nivelul de cunoaștere a limbii japoneze și pentru a obține un act care să certifice aceste cunoștințe, a mers în Ucraina pentru a susține un test internațional. De asemenea, un alt impediment menționat de către Alexandru este lipsa materialelor de pregătire pentru a suplini diferența de program.

Dat fiind faptul că între fusul orar din Republica Moldova și cel din Japonia este o diferență de nouă ore, adaptarea a durat în cazul studentului aproximativ o săptămână. „Am avut dificultăți în ceea ce ține de bucatele japoneze, la mediu și infrastructură m-am adaptat aproximativ în jumătate de an. Totuși, în prezent încă mă obișnuiesc cu cultura japoneză.”

Cu toate că procesul de obținere a bursei și cel de adaptare a fost unul anevoios, rezultatul final a meritat toate eforturile. Alexandru a devenit student la una dintre cele mai internaționale universități din Japonia, specializată în știința materialelor. Tânărul a avut oportunitatea să-și aleagă universitatea la care urma să studieze în funcție de propriile preferințe. Am fost curioși să aflăm în baza căror criterii a ales într-un sfârșit Universitatea Tohoku. Alexandru a enumerat următoarele principii:
# limba de instruire;
# reputația universității;
# conținutul programului de studiu;
# posibilitatea de a obține o bursă;
# clima;
# oportunitățile de carieră.

Programul pe care îl urmează Alexandru este predat în limba engleză. Universitatea oferă studenților o serie de cursuri obligatorii, iar ei pot opta și pentru unele materii suplimentare. „Putem alege orice alt curs, deși orarul este destul de încărcat chiar dacă te rezumi doar la obiectele obligatorii.” Alexandru este abia anul II, respectiv încă nu a reușit să învețe din toate ramurile domeniului. „Am urmat cursuri de educație generală, precum: sociologie, programare, sport, cursuri de fizică și matematică. Totuși, favoritele mele sunt cursurile de chimie specializată, datorită faptului că îmi oferă ocazia să învăț lucruri concrete despre ultimile practici din domeniu, astfel pot înțelege dacă această arie a chimiei îmi trezește interes sau nu.” Biochimia este disciplina preferată a tânărului, deoarece îi oferă oportunitatea să învețe despre mecanismele complicate prin care funcționează organismul nostru.

În Japonia, anul de învățământ este divizat în două semestre. Orarul este unul obișnuit, chiar asemănător cu cel din liceu, povestește Alexandru. Pe parcursul unui semestru, studenții învață circa 14 obiecte, cu un program intens și teme pentru acasă. Examenele au loc, de obicei, la jumătatea și la sfârșitul semestrului de studiu. „Perioada examenelor e foarte încărcată, iar timpul destinat pentru pregătire este puțin. S-au întâmplat situații în care am avut cinci examene într-o săptămână și patru – în următoarea.” Un lucru curios despre sistemul de învățământ japonez este sistemul de notare. De exemplu, știați că notarea se face cu ajutorul calificativelor? În timpul cursurilor, studenții sunt apreciați cu puncte, de la 0 la 100. În funcție de punctele obținute, acestea se convertesc în anumite calificative.

Universitățile japoneze acordă o atenție sporită examenelor de admitere. O diferență identificată de către Alexandru dintre sistemul educațional național și cel japonez este faptul că o mare parte din notă se bazează pe numărul de prezențe în timpul orelor. „Profesorii sunt încurajați să utilizeze ultimele tehnologii, precum metaverse, în timpul lecțiilor. Studenții pot beneficia de o mulțime de oportunități, precum practica în laboratoare sau în companii din primii ani de studiu.”

Un alt aspect despre care ne-a povestit Alexandru este relația dintre profesori și studenți. „În Japonia, ierarhia dintre profesor și student e prezentă și clar definită, dar în pofida acestui fapt, majoritatea cadrelor didactice sunt foarte prietenoase.” Studenția a adus în viața lui Alexandru noi conexiuni și prietenii. El menționează că petrece mult timp în compania colegilor în timp ce explorează Japonia. „Fiind atât de departe de casă, suntem ca o familie și avem grijă unul de altul.”

L-am întrebat ce îi lipsește cel mai mult de acasă atât timp cât se află la circa 8 000 de kilometri distanță. A răspuns: „Îmi lipsesc prietenii, casa și oamenii dragi, dar poate și plăcintele, că îmi plac prea mult”.

Într-un material viitor, Alexandru va veni cu o serie de sfaturi și recomandări pentru tinerii care își doresc să beneficieze de o bursă de studiu la universitățile japoneze. Veți avea posibilitatea să aflați despre elementele esențiale ale dosarului de aplicare, de ce criterii să țineți cont în timpul interviului și cum să vă adaptați mai ușor la o universitate internațională într-o țară străină.

Dacă dorești să fii mereu la curent cu cele mai noi oportunități #diez, ești mereu binevenit(ă) și pe canalul nostru de Telegram.

Preluat de la: diez.md