Minciuna face parte din viața noastră din copilărie. Mințim ca să scăpăm din diverse situații dificile, mințim pentru a obține ceva, mințim pentru a proteja pe cineva. Nu este frumos, sănătos, etic, dar măcar are o explicație în toate aceste cazuri. Dar atunci când motivul minciunii nu pare să existe sau, cel puțin, nu este evident, putem să ne gândim la mitomanie. 

Mitomania este o tulburare psihologică ce se caracterizează prin minciună compulsivă. Persoanele care suferă de mitomanie pot inventa povești elaborate, detaliate și adesea neverosimile, pentru a obține atenție, simpatie sau pentru a se prezenta într-o lumină mai favorabilă.

Dar cum îți dai seama dacă ești într-o relație cu o astfel de persoană? Deși poate fi dificil să discerni o minciună ocazională de o problemă mai serioasă, există anumite semne care pot indica faptul că te afli într-o relație cu un mitoman:

Unul dintre cele mai evidente semne ale mitomaniei este prezența unor inconsistențe semnificative în poveștile pe care le spune o persoană. Spre deosebire de o simplă uitare a unor fapte, mitomanii pot schimba frecvent detaliile poveștilor lor, pot adăuga informații noi sau pot contrazice complet afirmații anterioare. 

„Există mai multe motive pentru care apar aceste inconsecvențe”, spune psihologul Andreea Cristea.

„Mitomanii pot avea dificultăți în a-și ține minte toate minciunile pe care le inventează, mai ales pe măsură ce poveștile devin mai elaborate. Lipsa de planificare prealabilă poate duce la inventarea spontană a unor informații care ulterior intră în conflict cu alte detalii. În plus, presiunea din partea interlocutorului de a obține detalii specifice îi poate determina pe mitomani să inventeze informații pe loc, ajungând la afirmații contradictorii.”

Atunci când sunt confruntați cu o discrepanță, mitomanii pot încerca să schimbe subiectul conversației, să devină defensivi sau să nege acuzațiile. „De aceea, este foarte important să abordezi problema cu tact și empatie, evitând acuzațiile directe. Încurajează partenerul să caute ajutor profesional pentru a depăși această tulburare”, te sfătuiește psihologul Andreea Cristea.

Pe lângă inconsecvențe, mitomanii se evidențiază prin exagerarea frecventă a anumitor aspecte ale vieții lor. Fie pentru a-și amplifica realizările, fie pentru a dramatiza anumite situații, mitomanii tind să distorsioneze realitatea, prezentând o imagine exagerată a propriei persoane sau a experiențelor lor.

„Exagerarea poate fi o modalitate prin care mitomanii caută să obțină atenție, simpatie sau admirație”, spune specialista noastră. „Ei pot simți nevoia să se simtă speciali sau superiori celorlalți, iar exagerarea le oferă o modalitate de a-și atinge acest scop. De asemenea, exagerarea poate fi o modalitate de a masca anumite insecurități sau de a evita responsabilitatea pentru anumite greșeli.”

Pe lângă tendința de a exagera și de a inventa povești elaborate, mitomanii pot manifesta o secretomanie semnificativă. Această trăsătură se manifestă prin lucruri precum ascunderea informațiilor, evitarea subiectelor pe care acesta le consideră sensibile sau chiar printr-un comportament defensiv.  

„Secretomania poate fi o modalitate prin care mitomanii controlează accesul la informații despre ei înșiși. Ei pot simți nevoia de a-și proteja imaginea idealizată sau de a ascunde anumite greșeli, eșecuri sau traume din trecut”, spune psihologul Andreea Cristea.

„De asemenea, secretomania poate fi o modalitate de a manipula emoțiile celorlalți, creând mister sau stârnind curiozitate. Mitomanii pot folosi secretele ca o armă pentru a câștiga simpatie, a controla relațiile sau a obține anumite beneficii”, adaugă specialista noastră. 

Pe lângă inventarea poveștilor și ascunderea informațiilor, mitomanii apelează adesea și la manipularea emoțională pentru a-și atinge scopurile. Cele mai frecvente moduri în care fac asta sunt prin victimizare și prin exagerarea emoțiilor. 

„Mitomanii se pot prezenta drept victime ale circumstanțelor, exagerând obstacolele din viața lor sau inventând probleme inexistente. Scopul final este câștigarea simpatiei, compasiunii și a sprijinului emoțional din partea celorlalți”, spune psihologul Andreea Cristea.

Când vine vorba despre exagerarea emoțiilor, sentimentele pot fi intens amplificate pentru a obține o reacție specifică. „Mitomanii pot plânge excesiv, exagera furia sau pretinde o tristețe profundă pentru a manipula emoțiile celor din jur și a-i determina să cedeze solicitărilor lor”, adaugă specialista noastră.

Sursă foto: Shutterstock

Preluat de la: csid.ro