Vorbim despre hipertensiune arterială dacă valorile tensiunii arteriale sistolice depăşesc valoarea de 140 mmHg şi valorile tensiunii arteriale diastolice sunt mai mari de 90 mmHg. Însă, foarte mulţi pacienţi nu au semne care să le indice această problemă de sănătate, iar unii primesc diagnosticul de hipertensiune arterială în acelaşi timp cu alte diagnosticuri, uneori grave – precum infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Am aflat care sunt semnele şi simptomele care apar la o parte dintre pacienţii cu hipertensiune arterială de la conferenţiar universitar Dr. Elisabeta Bădilă, Preşedinte Grup de Lucru Hipertensiune Arterială, Societatea Română de Cardiologie
Nu este necesar să ai studii medicale sau cunoştinţe medicale solide ca să ştii câte ceva despre hipertensiunea arterială, prezentă probabil la nivelul fiecărei familii la un membru la un moment dat în viaţă. Contrar credinţelor populare însă, valorile crescute ale presiunii sângelului nu apar doar la persoanele în vârstă sau la cele care mănâncă foarte sărat sau consumă cantităţi mari de cafea ci se instalează în linişte şi la persoane foarte tinere fără aceste obiceiuri alimentare. Fără monitorizare corectă şi un tratament medicamentos personalizat, hipertensiunea arterială poate pune nu doar sănătatea în pericol ci şi viaţa.
La ce semne să fim atenţi
CSÎD: Ce semne şi simptome ne pot duce cu gândul la hipertensiune arterială?
Dr. Elisabeta Bădilă: Primul pas pentru a şti dacă un pacient are hipertensiune arterială este acela de a-şi măsura corect tensiunea arterială. Chiar dacă nu sunt prezente simptome şi nici antecedente medicale, este recomandat ca mai ales după vârsta de 40 ani să fie măsurată tensiunea arterială cel puţin o dată pe an.
Hipertensiunea arterială este o boală frecvent asiptomatică, care uneori este diagnosticată cu ocazia unei complicaţii. Evoluţia poate fi îndelungată, fără simptome care să îi dea pacientului vreun semnal de alarmă. Semnele şi simptomele apar de cele mai multe ori când valorile tensionale sunt foarte mari sau când boala este deja avansată. Printre semnele de alarmă se pot numără ameţelile, durerile de cap persistente, tulburări de vedere, zgomote în urechi, dureri toracice sau respiraţia îngreunată. Deşi mulţi cred că epistaxisul (sângerarea nazală) se datorează hipertensiunii, doar într-un procent foarte mic de cazuri este adevărată afirmaţia.
Dacă nu simţim nimic nu înseamnă neapărat că hipertensiunea nu este instalată
CSÎD: Dar sunt şi persoană care au tensiunea arterială mărită, dar nu au simptome care să îi deranjeze.
Dr. Elisabeta Bădilă: Este un mit faptul că dacă nu simt nimic nu am hipertensiune şi, deci, nu am nevoie să o măsor sau să mă preocup. Dar această afecţiune, denumită şi „ucigaşul tăcut”, apare de cele mai multe ori fără ca ceva să ne atragă atenţia. Tot de atâtea ori complicaţiile grave sunt cele care apar ca primă manifestare a bolii. Din nefericire sunt multe situaţiile când hipertensiunea arterială este descoperită odată cu apariţia unei complicaţii severe, precum infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral.
Preluat de la: csid.ro