mancare-nesanatoasa.jpg

Ficatul lucrează permanent pentru organism: participă la digestie, stochează nutrienți, procesează diferite substanțe și contribuie la eliminarea toxinelor. Alimentația poate influența sănătatea acestui organ, iar consumul frecvent al anumitor produse poate favoriza acumularea de grăsime la nivel hepatic și problemele metabolice.

Unul dintre riscuri este boala hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice (MASLD), denumită anterior boala ficatului gras non-alcoolic. Afecțiunea poate progresa, la unele persoane, spre fibroză, ciroză și chiar cancer hepatic. Nutriționiștii atrag atenția asupra a cinci categorii de alimente și băuturi carear trebui limitate. Asta nu înseamnă că o porție consumată ocazional provoacă o boală hepatică, ci că frecvența și cantitatea contează.

Sucurile carbogazoase, băuturile din fructe cu zahăr adăugat, băuturile pentru sportivi și chiar unele sortimente de cafea pot conține cantități considerabile de zahăr. O atenție deosebită este acordată băuturilor bogate în fructoză adăugată.

Nutriționiștii explică faptul că băuturile îndulcite bogate în fructoză pot stimula producerea grăsimilor în ficat și pot contribui la inflamație și rezistență la insulină, factori implicați în riscul de ficat gras.

Un studiu clinic randomizat a comparat efectele băuturilor îndulcite cu fructoză, zaharoză sau glucoză. Cercetătorii au constatat că băuturile cu fructoză sau zaharoză au stimulat formarea de noi acizi grași în ficat, efect care nu a fost observat în același mod pentru băuturile îndulcite doar cu glucoză.

Un suc consumat ocazional nu reprezintă problema principală. Consumul regulat este cel care poate contribui la un aport ridicat de zaharuri.

A doua categorie este reprezentată de cartofii prăjiți și, în general, alimentele prăjite. Acestea pot furniza multe calorii și grăsimi saturate, iar consumul lor frecvent poate contribui la acumularea de grăsime în ficat.

În cazul alimentelor bogate în amidon prăjite la temperaturi ridicate apare și acrilamida. Studiile de laborator și cele efectuate pe animale au asociat expunerea la această substanță cu stres oxidativ, inflamație și modificări ale metabolismului grăsimilor hepatice, deși dovezile clinice nu sunt încă definitive.

O cercetare care a analizat alimentația a peste 200.000 de adulți a găsit o asociere între consumul frecvent de cartofi prăjiți și un risc cu 15% mai mare de boală a ficatului gras. Coacerea cartofilor reprezintă o alternativă la prăjirea tradițională.

Baconul, cârnații, crenvurștii și mezelurile se află și ele pe lista alimentelor pe care nutriționiștii recomandă să nu le consumăm frecvent.

Un studiu pe aproape 1.000 de adulți a constatat că persoanele care consumau cele mai mari cantități de carne roșie sau procesată aveau de aproximativ trei ori mai mari șanse de a avea ficat gras, comparativ cu cei care consumau cele mai mici cantități.

Asocierea s-a menținut chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul greutatea corporală, diabetul și alți factori alimentari. Nitriții, nitrații și fierul hemic din aceste produse ar putea contribui la stresul oxidativ și rezistența la insulină. În plus, unele produse din carne procesată sunt bogate în grăsimi saturate și sodiu.

Înlocuirea câtorva porții săptămânale cu pește, carne slabă de pasăre sau leguminoase poate reprezenta o alegere mai favorabilă.

Nu toți carbohidrații au același efect asupra organismului. În timpul rafinării cerealelor este îndepărtată o parte importantă din fibre. În această categorie intră pâinea albă, orezul alb, pastele din cereale rafinate, produsele de patiserie și biscuiții.

Un studiu care a urmărit peste 12.000 de adulți din China timp de patru ani a constatat că persoanele care consumau în principal carbohidrați rafinați, cel puțin 11 porții pe zi, prezentau un risc cu aproximativ 50% mai mare de a dezvolta MASLD, comparativ cu persoanele care consumau mai puțin de patru porții zilnic.

Înlocuirea unei singure porții de cereale rafinate cu cereale integrale a fost asociată cu reducerea riscului de ficat gras. Alegerea pâinii integrale, orezului brun și altor cereale integrale crește și aportul de fibre.

Ultimul de pe listă este alcoolul, care prezintă o particularitate importantă. Celelalte alimente discutate sunt legate în principal de riscul metabolic și MASLD. Alcoolul poate agrava această afecțiune, dar poate produce și leziuni hepatice prin mecanisme proprii, chiar și în absența factorilor metabolici.

Atunci când organismul metabolizează alcoolul, se formează inclusiv acetaldehidă, un compus toxic care poate deteriora celulele.

Consumul cronic poate contribui la boala hepatică asociată alcoolului, hepatită alcoolică, ciroză și insuficiență hepatică și poate crește riscul de cancer hepatic. Riscul crește odată cu cantitatea consumată și durata expunerii.

Nici pâinea albă consumată la o masă și nici o porție ocazională de cartofi prăjiți nu provoacă automat boală hepatică. Ceea ce contează este modelul alimentar pe termen lung, împreună cu alți factori precum greutatea corporală, diabetul, rezistența la insulină, predispoziția genetică și consumul de alcool.

Reducerea băuturilor îndulcite, alimentelor prăjite, cărnii procesate și cerealelor rafinate poate fi însoțită de creșterea consumului de legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe și surse de grăsimi nesaturate.

Ficatul are o capacitate remarcabilă de adaptare, dar nu este invulnerabil. Alegerile alimentare repetate zi după zi sunt mai importante pentru sănătatea lui decât consumul ocazional al unui singur aliment.

Sursă foto: Shutterstock

Preluat de la: csid.ro