La o primă vedere, viaţa de însoţitor de zbor pare una de basm. Poţi vedea lumea, întâlneşti oameni şi culturi diferite şi, de ce nu, creezi foarte multe legături. Însă, trebuie să ne amintim că şi în basme apar situaţiile mai puţin plăcute, iar în cazul nostru, zmeul cel rău poartă numele de COVID-19. Multe domenii de activitate au fost afectate în urma coronavirusului, iar printre acestea şi transporturile, în special transportul aerian. Multe zboruri din Europa au fost anulate în perioada stării de urgenţă, în special înspre şi dinspre zonele roşii.

Am vrut să aflu cum se vede situaţia prin ochii unui însoţitor de zbor, atât de la înălţime, cât şi de pe sol, şi ce se întâmplă mai exact în această perioadă la bordul unui avion. Aşadar, am stat de vorbă cu o stewardesă din cadrul uneia dintre cele mai mari companii aeriene româneşti. Pentru că vreau să-i păstez anonimatul, o voi numi ”Domnişoara D.”

Primele semne şi schimbări apărute la bord

Dacă-mi aduc bine aminte, când încă nu se anunţase primul pacient infectat de coronavirus în România, în drumul meu până la serviciu puteam observa cum metrourile nu mai erau atât de împânzite de oameni şi deja mulţi dintre ei purtau măşti şi încercau să păstreze distanţa faţă de alte persoane pentru a se proteja. Am întrebat-o pe ”Domnişoara D.” când a observat în jurul ei primul semn legat de coronavirus, mai exact dacă a avut vreun zbor care a făcut-o să realizeze că lucrurile vor suferi schimbări majore.

<!–

Formul de quiz

–>

”Primele semne legate de COVID-19 le-am observat în online şi mass-media, sincer. Vedeam la televizor situaţia din China, când nu eram aproape deloc impactaţi. Însă, apoi a început să evolueze cea din Italia, unde lucrurile s-au schimbat. Având un număr mare de zboruri către şi din Italia, am observat că numărul pasagerilor a început să scadă treptat, până când la un moment dat nu se prezentau decât jumătate din numărul pasagerilor expectaţi. Atunci am realizat pentru prima dată că situaţia se va schimba şi că e posibil să fim destul de afectaţi de tot ceea ce avea să vină”.

Dacă în situaţia prezentată de mine, din metrou, comportamentul cetăţenilor era deja unul precaut, în privinţa pasagerilor aflaţi la bordul aeronavei ”nu au fost schimbări majore. Erau anumiţi pasageri care începeau să poarte măşti şi mănuşi, însă starea de spirit era oarecum relaxantă, unii chiar erau glumeţi pe această temă”, îmi povesteşte ”Domnişoara D.”. Pe de altă parte, în rândul echipajului de zbor, situaţia era diferită.

”În general, aceasta era topicul zilei la bord. Discutam foarte mult despre ceea ce avea să ne lovească şi pe noi. Însă, cel mai mult păreau afectaţi colegii care au copii acasă. Ei au început să fie mai reticenţi, schimbând cursele către ţările care se aflau sub incidentul codului roşu, când se putea. În rest, noi trebuie să fim mereu zâmbitori şi pozitivi, aşa că oarecum ne-a ajutat să trecem peste anumite momente mai uşor”, povesteşte ”Domnişoara D.”

Reguli de igienă la bord

Peste tot am observat că se aplică noi reguli. În supermarketuri, bănci, benzinării, angajaţilor li se cere să poarte măşti, mănuşi, să păstreze distanţa, să se dezinfecteze, tocmai pentru că intră în contact cu foarte multe persoane şi este imperios necesar să se protejeze. ”Domnişoara D.” îmi spune că şi la bordul avionul ”pe lângă atenţia sporită acordată pasagerilor la îmbarcare, a trebuit să urmărim orice semn de infecţie cu COVID-19. Acesta era unul dintre lucrurile cele mai importante. De asemenea, la bord au fost puse la dispoziţia tuturor pasagerilor, mai ales pe cursele de cod roşu, şerveţele dezinfectante, iar la cerere măşti şi gel dezinfectant. Toate acestea erau distribuite imediat după decolare având în vedere procedurile de safety. După încheierea cursei, se efectua dezinfectarea aeronavei de către echipa de curăţenie”.

Bineînţeles, nu doar siguranţa pasagerilor reprezintă o prioritate în această perioadă, ci şi a echipajului de bord. În acest sens, ”ca şi metode de precauţie, în primul rând am început să purtăm mănuşi şi măşti. Am încercat să păstrăm distanţa faţă de pasageri în timpul service-ului. Iar lucrul care ne-a afectat foarte tare a fost faptul că am redus contactul cu familia, încercând să îi protejăm cât mai mult pe cei dragi”.

Cum arată acum situaţia

Am vrut să ştiu cum arăta înainte de apariţia coronavirusului o lună obişnuită pentru o stewardesă, în special în privinţa zborurilor, a programului şi cum se simt acum schimbările. Situaţia stă cam aşa: ”Într-o lună de primăvară aveam în jur de 13 zboruri. În prima jumătate a lunii martie au început să se reducă zborurile în/din Italia, automat simţind asta şi în programul nostru deja primit pentru luna respectivă. Pe măsură ce a crescut riscul infectării cu COVID-19, s-au anulat şi mai multe curse, spre sfârşitul lunii nemaiavând niciun zbor. În ceea ce priveşte programul pe viitor, nu am unul. Până nu este ridicată starea de urgenţă, cel mai probabil nu se vor ridica nici avioanele”.

De ce să #stămacasă?

Pe fiecare dintre noi, indiferent că este vorba de locul de muncă, de familie, situaţia din România în momentul de faţă sau de planurile de viitor, ne îngrijorează ceva în contextul coronavirusului.

”Cel mai tare mă îngrijorează faptul că nu suntem responsabili. Dacă am asculta, dacă am respecta, dacă am face ”efortul” de a sta acasă, poate ar trece mai repede şi mai uşor efectul pandemiei. Având contact cu mulţi pasageri, m-am autoizolat două săptămâni după ultima cursă efectuată, pentru a mă putea alătura familiei, fără să-mi fie teamă că i-aş putea infecta. De asemenea, din punct de vedere economic sunt sigur că vom traversa o perioadă destul de grea, mai ales în domeniul aviaţiei, însă încerc să rămân pozitivă”, îmi spune ”Domnişoara D.”.

Peste tot în jurul nostru vedem mesaje prin care suntem îndemnaţi să stăm în casă, să nu mergem la cumpărături dacă nu este neapărat nevoie, să fim mai organizaţi în acest sens şi, bineînţeles, atunci când o facem, să nu uităm să luăm măsurile de protecţie.

”În primul rând trebuie să se gândească la faptul că plecând de acasă, mai ales cu mijloacele de transport în comun, sunt predispuşi mai mult la a fi infectaţi. Ţine de fiecare cât îşi iubeşte aproapele şi cât efort este dispus să facă pentru a-l proteja. În cazul acesta, efortul înseamnă să rămână fiecare la casa lui”, ne sfătuieşte însoţitorul de zbor.