Îți place să asculți manele în mașină, să cumperi un kebap după ora 18.00 ori să privești seriale romantice siropoase? Totuși, te simți rușinat(ă) de ele? Să știi că această disonanță dintre ceea ce-ți vrea inima, dar neagă creierul se numește guilty pleasure. De ce oare simți asta? Și cum se face că mica ta bucurie, care îți face ziua mai bună sau te ajută să treci peste o perioadă mai grea din viață, îți trezește astfel de emoții? Motivul se ascunde în dorința de a fi acceptat(ă) de societate și în teama că cineva te va judeca pentru alegerile pe care le faci.

Potrivit dictionary.com, guilty pleasure poate fi o activitate, obișnuință sau mâncare de care o persoană se simte rușinată sau vinovată că se bucură, pentru că simte că va fi condamnată de alții.

„Oamenii sunt ființe sociale și au nevoie să trăiască în societate, respectiv să respecte anumite «norme sociale» pentru a putea conviețui, care s-au format de-a lungul timpului. Funcționăm astfel, deoarece pentru fiecare dintre noi este important să fie parte a acestei societăți. Luând în considerare că copiii nu pot să se îngrijească singuri, ei trebuie să se adapteze părinților, iar părinții, la rândul lor, s-au adaptat societății. Astfel, copilul ascultă și îndeplinește ceea ce i se spune din exterior, nu pentru că i-ar plăcea, ci pentru că se teme că altfel ar putea pierde grija și afecțiunea”, a explicat Natalia Vlasov Pîrlog, psihologă în cadrul centrului Youth Klinic Strășeni.

Un exemplu de „plăcere vinovată” comună pentru toți este fast-foodul. Atunci când intri într-un local și dorești să faci comandă de un hamburger, poți să crezi că oamenii din jurul tău aruncă priviri disprețuitoare. Însă, conform portalului Health Match, în 2021, piața mondială de fast-food a fost estimată în valoare de 800 de miliarde de dolari, fapt ce demonstrează că pentru oameni este o obișnuință și o normalitate să mănânce într-un local fast-food, iar micul tău răsfăț nu este unic și condamnabil.

„Dacă unui copil i s-a spus frecvent de la o vârstă fragedă că relațiile sexuale sunt un lucru rușinos, acesta, odată devenit matur, va avea emoții contradictorii în legătură cu acest subiect. De aici rezultă că are plăcere, dar în același timp simte și rușine. Același lucru se întâmplă și cu mâncarea. Omul se bucură de mâncare, deoarece este una dintre cele mai mari plăceri ale vieții, dar în același timp poate simți rușine și vinovăție”, a adăugat psihologa.

Micaela Marini Higgs, jurnalistă la The New York Times, în 2019, a menționat că: „Ar trebui să fim liberi să ne bucurăm de orice ne place! Și după cum se dovedește, așa-numitele «plăceri vinovate» pot fi de fapt bune pentru noi, atâta timp cât sunt savurate cu moderație”.

„Oamenii trebuie să se supună unor «norme sociale» și să ia în considerare ce spun alții pentru a-și satisface nevoia de apartenență socială, chiar dacă nu întotdeauna ne place să urmăm aceste «reguli». Pe de altă parte, atunci când facem «lucruri interzise», simțim plăcere. Astfel, ne aflăm într-un cerc vicios de «urmează regulile» și «simte plăcere»”, a menționat Natalia.

O cercetare din 2015 a demonstrat că autocompasiunea și faptul că oamenii își permit să se bucure de lucrurile mici din viața lor îi ajută să facă față simptomelor de anxietate și depresie. Compasiunea de sine poate fi un factor de protecție împotriva celei din urmă.

Atâta timp cât plăcerea ta este inofensivă, nu există niciun motiv să nu o trăiești. Căile neuronale ale creierului se luminează atunci când faci lucrurile care îți plac, iar asta facilitează producerea sentimentului de fericire în organism.

„O altă necesitate foarte importantă în viața oamenilor este afecțiunea. Aceasta este la fel de esențială pentru noi precum apa sau mâncarea. Dacă ne referim la piramida necesităților lui Maslow, a face parte din societate și a fi acceptat de aceasta este una dintre nevoi. Atunci când nevoile de bază ale unei persoane sunt satisfăcute (nivelurile 1 și 2), individul trece la satisfacerea nevoilor de nivelurile 3, 4 și 5. Astfel, este evident că avem nevoie de apartenență socială și de recunoaștere socială. În consecință, atunci când devenim adulți, ne simțim rușinați de anumite lucruri care au rămas în memoria noastră ca fiind nepotrivite, deși sunt lucruri pe care le dorim foarte mult”, a adăugat specialista.

O cercetare din 2013 a demonstrat că participanții care au asociat în mod natural o felie de tort cu sentimentul de vinovăție au avut mai puțină încredere în autocontrolul lor decât persoanele care au asociat aceeași felie de tort cu o gamă de sentimente pozitive, așa precum o sărbătoare.

„În procesul de educație a copiilor, mulți părinți utilizează manipularea prin sentimentul de vinovăție, care este unul dintre cele mai puternice mecanisme de manipulare. În plus, mulți adulți folosesc rușinea în acest scop, care este una dintre cele mai toxice emoții. Drept urmare, copiii se obișnuiesc cu aceste emoții și ajung să le accepte”, a explicat psihologa.

La fel, potrivit referințelor internaționale, pe parcursul istoriei, femeile au avut cel mai mult de suferit în această privință, căci societatea a demonizat plăcerea lor, în special cea cu privire la mâncare. Un studiu a arătat că 50 % dintre femeile din Japonia asociază alimentele bogate în grăsimi și dulciurile cu sentimentul de vinovăție, comparativ cu doar 9 % dintre bărbații din Japonia. Același lucru se poate referi și la imaginea corporală pe care femeile o distorsionează din cauza standardelor de frumusețe impuse direct sau indirect de societate.

„Atunci când o persoană simte în mod constant sentimentul de vinovăție și rușine, consecințele pe termen lung pot include dezvoltarea anxietății, atacurile de panică și fricile de socializare. În unele cazuri, aceste efecte pot fi asociate și cu alte evenimente din viață, ducând la depresie”, a spus Natalia.

#1. Să privești întregul sezon al unui serial într-o singură zi sau mai multe episoade într-o singură noapte.

#2. Să consumi prea des produse de tip fast-food.

#3. Să cumperi online lucruri de care nu ai nevoie.

#4. Să urmărești activitatea fostului iubit sau a fostei iubite pe rețelele de socializare.

#5. Să navighezi pe rețelele de socializare mai mult timp decât ți-ai planificat.

#6. Să faci pauze scurte la postul de muncă.

#7. Să „scapi” o zi din programul de antrenament și să nu mergi la sala de sport.

#8. Să asculți muzică considerată ridicolă.

#9. Să cânți tare în mașină.

#10. Să petreci ore în șir la consola de jocuri.

O modalitate bună este să-ți examinezi modul în care percepi aceste „plăceri vinovate”. Trebuie să începi să-ți evaluezi perspectiva și să o schimbi în una mai puțin critică și rigidă, deschisă la abaterile de la normele obișnuite.

Dialogul intern are o influență semnificativă asupra modului tău de a fi. Uneori, exprimarea gândurilor în formă scrisă sau vocalizarea lor poate să te ajute să auzi și să reflectezi asupra lor într-un mod mai diferit, având posibilitatea să inițiezi o schimbare.

Ca indivizi, tindem să ne definim pe noi înșine: ce ne place, cum ne îngrijim de noi etc. Totuși, atunci când facem o abatere de la aceste „norme”, ne simțim vinovați sau credem că am comis o greșeală, deoarece nu este în concordanță cu modul în care ne-am obișnuit să fie.

Succesul se mai ascunde în a înceta să ascunzi ceea ce-ți place. Menținerea unei bucurii în secret îi dă putere să te facă să te întrebi dacă ceea ce faci este în regulă sau nu. Celebrează lucrurile care îți plac fără teama că o să fii judecat(ă).

Specialiștii spun că o să te simți mult mai liber(ă) atunci când vei permite personalității tale să fie diferită, în special dacă reușești să înțelegi că orice variație în comportamentul tău obișnuit nu înseamnă că pierzi din firea ta. Este în regulă să stabilești o limită față de judecățile externe și să spui lumii că vrei o pauză, devenind tu prioritatea ta numărul 1.

Aici găsești un material despre dragostea de tip fast-food: ce este și cum să o consumi fără riscuri.

Preluat de la: diez.md