Studii recente spun că majoritatea oamenilor se plâng cel puţin un minut într-o conversaţie uzuală. Psihologii consideră că acţiunea de a te plânge îţi oferă o stare de bine, însă, la fel ca şi celelalte acţiuni care te fac să te simţi bine – precum fumatul sau alimentele procesate – nu este ceva benefic pentru tine.

Creierul tău iubeşte eficienţa şi nu e dispus să muncească mai mult decât este nevoit să o facă. Însă atunci când tot repeţi un comportament – precum cel de a te plânge – neuronii tăi se unesc, astfel încât să ofere flux informaţiei. Ceea ce înseamnă că poţi repeta mult mai uşor această acţiune în viitor. Iar atunci când o vei face, nici nu îţi vei da seama că te plângi. Dar nu te poţi supăra pe propriul creier. Cine ar vrea să construiască un pod temporar ori de câte ori traversează un râu? E mult mai logic să construieşti unul permanent. Aşadar, neuronii tăi cresc împreună şi conexiunile între ei devin permanente. Oamenilor de ştiinţă le place să spună că “neuronii care ard împreună, se conectează mai uşor”.

Ca o concluzie, atunci când te plângi în mod repetat, creierul tău e predispus să te facă să te plângi din ce în ce mai des. Ceea ce face ca în timp, să devii mai degrabă negativ, în loc să ai o atitudine pozitivă faţă de ceea ce ţi se întâmplă sau se întâmplă în jurul tău. A te plânge poate deveni comportamentul care te defineşte, ceea ce va schimba felul în care eşti perceput de oameni.
Mai mult decât atât, a te plânge în mod repetat poate afecta şi alte zone din creier. Un studiu realizat la Universitatea din Stanford a demonstrat că acţiunea de a fi veşnic nemulţumit şi de a te plânge micşorează hipocampusul – o zonă a creierului de o importanţă critică pentru rezolvarea problemelor şi a inteligenţei. Afectarea hipocampusului este o ipoteză înfricoşătoare, mai ales când se ştie că aceasta este una dintre primele zone din creier pe care le distruge boala Alzheimer.

A te plânge îţi afectează sănătatea

Specialiştii spun că nu e o exagerare afirmaţia conform căreia a fi nemulţumit şi a te plânge îţi afectează creierul, însă riscurile pentru sănătate nu se limitează doar la acest lucru. S-a dovedit că atunci când te plângi, organismul secretă cortizol, hormon care îţi pune corpul în modulul “luptă sau fugi”, direcţionând oxigenul, sângele şi energia către organele vitale. Un efect imediat al creşterii nivelului de cortizol este, de exemplu, creşterea tensiunii arteriale şi a nivelului de zahăr în sânge, astfel încât organismul să fie pregătit fie să se apere, fie să scape.
Tot cortizolul secretat în exces în urma veşnicelor nemulţumiri îţi afectează sistemul imunitar şi te expune la un risc crescut de colesterol, diabet, boală cardiac şi obezitate. Îţi face până şi creierul mai vulnerabil atacurilor cerebrale.

Te poate afecta şi nemulţumirea altora

Din moment ce suntem fiinţe sociale, creierul nostruîn mod natural şi subconştient mimetizează comportamentul celor din jurul nostrum, în special al acelora alături de care petrecem mai mult timp.
Aces proces este denumit ştiinţific oglindire neuronală şi stă la baza procesului de a simţi empatia. Din păcate şi nemulţumirea este ca fumatul – nu trebuie să o practice tu, pentru a suferi de efectele negative.
Prin urmare, trebuie să fii precaut şi atent cu cine îţi petreci timpul. Dacă sunt persoane care se plâng mereu şi sunt nemulţumite de orice, vei suferi şi tu aceleşi efecte. Cei care se plâng au nevoie de un public care să le plângă de milă, să îi compătimească, doar aşa se simt mai bine. Gândete-te aşa: dacă o perosană ar fi fumătoare , ai sta alături de ea o după-amiază întreagă şi ai inhala fumul ei de ţigară? Ai st mai la distanţă, nu? Cam asta trebuie să faci şi cu cei care se plâng şi se victimizează în permanenţă: să te detaşezi.

Există o soluţie?

Sunt două lucruri pe care ar trebui să le faci atunci când simţi nevoia să te plângi. Unul ar fi să îţi cultivi o atitudine de recunoştinţă. Atunci când simţi că ai fost nedreptăţit ( de viaţă, şef, partener de viaţă) e important să reuşeşti să îţi muţi atenţia către ceva pentru care eşti recunoscător.Dacă găseşti timp să contemplezi ceea ce e frumos în viaţa ta şi pentru care eşti recunoscător, reduce nivelul de cortizol cu 23%, spun cercetătorii. Un studiu realizat la Universtatea din California, Davis, a descoperit că cei care îşi cultivau zilnic starea de recunoştinţă aveau parte de o stare de bine îmbunătăţită, mai multă energie şi un nivel de anxietate substanţial redus datorită scderii nivelului de cortizol.
Aşa că ori de câte ori experimentezi gânduri negative sau pesimiste, gândeşte-te la acet “truc” de a te gândi la lucrurile frumoase din viaţa ta. În timp, atitudinea pozitivă va deveni stilul tău de viaţă.
Al doilea lucru pe care îl poţi face  – şi numai atunci când chiar ai un motiv real de a te plânge – este să te plângi, dar cu scopul de a găsi soluţii. Acesta ar presupune:

Să ai un scop bine definit Înainte de a începe să te plângi, gândeşte-te care este beneficiul real. Dacă nu găseşti un scop, există riscul să vrei să te plângi doar de dragul de a primi puţină atenţie/compasiune/milă. Şi tocmai acest tip de a te plânge este cel de care ne dorim să scapi.
 

Începe-ţi văicăreala cu ceva pozitiv Chiar dacă sună ciudat să îţi începi nemulţumirea cu un compliment, dacă faci acest lucru, vei reuşi să nu determine persoa căreia I te plângi să devină defensivă. De exemplu, înainte de a te lansa într-o plângere împotriva unui serviciu defectuos cu clienţii al unei companii, poţi începe, spunând ;” Am fost clientul dumneavoastr mult timp şi am fost întotdeauna încântată de serviciile dumneavoastră, însă…”

Fii specific Atunci când te plângi, nu e momentul să dezgropi toate motivele din ultimii 20 de ani. Fii cât mai specific şi expune situaţia curentă. În loc să spui ceva de genul “ Angajatul dumneavoastră a fost nepoliticos”, mai bine spui exact ce a făcut acel angajat şi ţi s-a părut ţie ca fiind nepoliticos.

Încheie într-o notă optimistă Dacă îţi vei încheia plângerea cu “ nU voi mi face aici niciodată cumpărături”, nu vei motiva perosana care te ascultă să ia vreo măsuă eficientă. În acest caz, nu faci decât să te plângi doar de dragul de a te plânge. Mai degrabă, reaminteşte-ţi scopul, dar şi speranţa de a atinge rezultatul dorit : “Mi-ar place să găsim o cale de rezolvare, astfe încât să ne menţinem intactă relaţia de bussines.”

În concluzie, la fel ca şi fumatul, alcoolul în exces sau privitul la TV de pe canapea o zi întreagă, nici activitatea de a te plânge nu îţi este benefică. Încearcă să scpi de acest obicei nedorit, pentru a aveao stare de bine şi a putea trăi frumos viaţa!

sursa:huffingtonpost.com