Stenoza pulmonară: definiţie
Stenoza pulmonară, cunoscută şi sub numele de stenoză de valvă pulmomară, este o afecţiune cardiacă rară, care constă în blocarea fluxului sangvin de la inimă către plămâni. Valva pulmonară este un ţesut care separă arterele pulmonare de ventriculul drept al inimii şi controlează fluxul de sânge care ajunge la plămâni.
Stenoza (îngustarea) acestei valve afectează capacitatea vaselor de sânge de a se contracta şi de a permite astfel circulaţia sângelui la plămâni.
Cauzele stenozei pulmonare sunt adesea congenitale, adică valva respectivă este un defect genetic survenit chiar înainte de naştere, în stadiu embrionar, în special în primul trimestru de sarcină. Alteori, stenoza de valvă pulmonară este o consecinţă a altor afecţiuni cardiovasculare.
În cazurile uşoare, simptomele constau în murmur cardiac, dar, dacă afecţiunea este severă, pot apărea manifestări precum oboseală, epuizare sau leşin. În funcţie de stadiul şi de tipul bolii, dar şi de vârsta pacientului, tratamentul constă în administrarea de medicamente sau intervenţie chirurgicală.
- Cuprins
- Stenoza pulmonară: definiţie
- Tipuri de stenoză pulmonară
- Stenoza pulmonară: simptome
- Stenoza pulmonară: cauze
- Stenoza pulmonară: diagnostic
- Stenoza pulmonară: tratament
- Stenoza pulmonară: prevenţie
Tipuri de stenoză pulmonară
Există patru tipuri de stenoză pulmonară:
– Valvulară
– Supravalvulară
– Subvalvulară
– Periferică
Cel mai des întâlnită formă de stenoză pulmonară este cea valvulară. Aproximativ 8-12% din afecţiunile cardiace congenitale sunt atribuite stenozei pulmonare.
Stenoza pulmonară: simptome
Simptomele stenozei pulmonare pot fi similare cu ale altor afecţiuni ale inimii, aşa că nu trebuie ignorate. În funcţie de gradul de obstrucţie a vaselor de sânge, stenoza pulmonară se poate manifesta prin:
- Respiraţie scurtă sau dificilă
- Oboseală
- Ritm cardiac accelerat
- Umflarea picioarelor, a gleznelor, a feţei sau abdomenului
- Dureri în piept
- Leşin
- Murmur sau suflu cardiac (un sunet anormal al bătăilor inimii)
Stenoza pulmonară creşte riscul de infecţii bacteriene, hipertensiune, aritmie şi insuficienţă cardiacă.
Stenoza pulmonară: cauze
Stenoza pulmonară congenitală este o consecinţă a dezvoltării incomplete a valvei pulmonare, process care are loc de obicei în primele 8 săptămâni de sarcină. Există mai mulţi factori care pot contribui la apariţia acestui defect, dar încă nu se cunoaşte cu certitudine cauza acestuia.
În unele situaţii, părinţii, la rândul lor, pot suferi de o asemenea malformaţie cardiacă, pe care o pot transmite mai departe copiilor. Însă există şi alte afecţiuni sau factori care pot creşte riscul de stenoză pulmonară, cum ar fi: febra reumatică, înlocuirea valvei pulmonare cu o proteză, sindromul carcinoid sau sindromul Noonan.
Stenoza pulmonară: diagnostic
Simptomele descrise mai sus nu sunt suficiente pentru a stabili diagnosticul de stenoză pulmonară. Adeseori, medicul cardiolog va solicita analize suplimentare, precum:
- Radiografie toracică
- Electrocardiogramă (EKG)
- Ecocardiogramă
- Tomografie computerizată (ct) sau imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM/RMN)
- Coronarografie (cateterizare cardiacă) – se recomandă doar în cazul în care se suspectează necesitatea unei valvuloplastii cu balon, procedură care poate fi efectuată concomitent cu această analiză
Stenoza pulmonară: tratament
Tratamentul stenozei pulmonare se stabileşte pe baza vârstei pacientului, a istoricului medical şi stării generale de sănătate a acestuia, a tipului şi gravităţii stenozei, a toleranţei organismului la anumite medicamente sau proceduri, dar şi în funcţie de aşteptările pacientului şi recomandarea medicului.
Cazurile uşoare de stenoză pulmonară nu necesită întotdeauna tratament, fiind recomandate controalele regulate, însă cele moderate sau severe impun „repararea” valvei obstruate prin intermediul medicamentelor sau al anumitor intervenţii chirurgicale.
Opţiunile chirurgicale includ:
- Valvuloplastia cu balon
- Valvotomia
- Valvectomia
- Înlocuirea valvei pulmonare
Stenoza pulmonară: prevenţie
Deşi stenoza pulmonară congenitală nu poate fi prevenită, există câteva măsuri ce pot fi luate pentru a reduce riscul acestei afecţiuni şi al complicaţiilor în rândul adulţilor. Acestea constau în controale periodice, renunţarea la fumat, regimul alimentar sănătos, bazat pe fructe şi legume proaspete, lactate cu conţinut redus de grăsime, cereale integrale şi carne slabă, menţinerea greutăţii în limitele normale, exerciţii fizice zilnice.
Surse: heart.org, mayoclinic.org, stanfordchildrens.org, uabmedicine.org
Autor: Paula Rotaru
Preluat de la: csid.ro