spondiloza-lombara.jpg

Spondiloza lombară: definiţie

Spondiloza este o afecţiune degenerativă ireversibilă a coloanei cauzată în principal de înaintarea în vârstă. Spondiloza lombară se referă la afectarea discurilor intervertebrale de la nivelul zonei lombare, adică partea de jos a coloanei.

Deşi multe persoane trecute de vârsta de 50 de ani suferă de o formă uşoară de spondiloză lombară, majoritatea nu prezintă simptome severe.

În cazul în care manifestările sunt grave, înseamnă că afecţiunea a progresat şi a dus la apariţia altor afecţiuni asociate.

Durerea lombară, greutatea la mers şi senzaţie de înţepenire a articulaţiilor sunt doar câteva dintre simptomele care pot indica o afecţiune a coloanei vertebrale.

Se estimează că peste 80% din populaţia cu vârsta peste 40 de ani se confruntă cu spondiloza lombară. Raportul femei-bărbaţi pare să fie egal, afecţiunea neavând o preferinţă pentru un anume sex, arată statisticile. 84% dintre bărbaţi şi 74% dintre femeile cu spondiloză lombară dezvoltă osteofite (excrescenţe osoase), în special pe segmentul T9-10 şi L3.

Potrivit specialiştilor, spondiloza lombară nu este asociată cu stilul de viaţă, greutatea, nivelul de activitate fizică, consumul de alcool sau numărul de sarcini, aceasta fiind considerată o afecţiune aproape firească pentru populaţia vârstnică.

Cuprins
Spondiloza lombară: definiţie
Spondiloza lombară: simptome
Spondiloza lombară: cauze
Spondiloza lombară: diagnostic
Spondiloza lombară: tratament

sus

Spondiloza lombară: simptome

Spondiloza lombară nu este întotdeauna simptomatică. Manifestările apar în special atunci când excrescenţele osoase apasă pe anumiţi nervi sau pe coloana vertebrală şi pot include:

  • Durere lombară (mai ales dimineaţa, care se ameliorează pe parcursul zilei)
  • Senzaţie de înţepenire a spatelui
  • Amorţeală
  • Slăbiciune musculară
  • Durere ascuţită, pătrunzătoare, care coboară pe picior
  • Furnicături în membrele inferioare, în fese sau în regiunea lombară
  • Dificultate la mers
  • Dureri articulare
  • Incontinenţă fecală sau urinară

sus

Spondiloza lombară: cauze

Spondiloza lombară este o consecinţă a degradării discurilor intervertebrale din segmentul L1-S1, care se comprimă şi favorizează apariţia osteofitelor, acele „ciocuri” osoase care cauzează, de fapt, durerea. Acest proces este specific îmbătrânirii, dar există şi alte cauze care pot duce la apariţia simptomelor descrise mai sus, cum ar fi:

  • Hernia de disc
  • Anomalii ale coloanei vertebrale
  • Artrita reumatoidă
  • Lovituri puternice în zona lombară
  • Exerciţii fizice intense, care presupun ridicarea de greutăţi mari
  • Spondilita anchilozantă
  • Statul prelungit în şezut (durerea coccigiană)
  • Infecţii care afectează discurile intervertebrale (de exemplu, discita)
  • Fractura de compresie lombară
  • Boala degenerativă a discurilor intervertebrale de la nivel lombar

sus

Spondiloza lombară: diagnostic

Diagnosticul de spondiloză lombară se stabileşte pe baza mai multor investigaţii imagistice, care au scopul de a exclude alte posibile cauze ale simptomelor manifestate. Acestea pot consta în:

  • Imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM/RMN) – este considerată cea mai eficientă metodă de diagnosticare
  • Radiografie
  • Tomografie computerizată (CT)
  • Tomografie computerizată cu emisie de foton unic (SPECT)
  • Mielografie/electromiografie (EMG)

sus

Spondiloza lombară: tratament

Tratamentul spondilozei lombare depinde de severitatea simptomelor prezentate de pacient. De cele mai multe ori, acesta poate consta în:

  • Fizioterapie (exerciţii aerobice, de întărire a musculaturii, stretching, masaj)
  • Medicaţie (antiinflamatoare nonsteroidiene, miorelaxante, antidepresive, opioide şi injecţii epidurale cu steroizi)
  • Purtarea unei centuri lombare pentru corectarea posturii corporale
  • Schimbări în stilul de viaţă (mai multă mişcare, în special exerciţii yoga, scăderea în greutate, corectarea posturii corporale etc.).

În cazul în care aceste metode de tratament nu oferă rezultatele dorite, se poate recurge la intervenţia chirurgicală minim invazivă, aşa cum este cazul dacă persoana respectivă suferă de complicaţii precum hernie de disc sau de stenoză spinală. Alte intervenţii care pot fi luate în considerare sunt fuziunea vertebrelor lombare şi înlocuirea artificială a discului herniat.

Autor: Paula Rotaru

Surse: physio-pedia.com, healthlinkbc.ca, kelsey-seybold.com

Preluat de la: csid.ro