În mod normal, în această etapă, candidații ar fi făcut tot posibilul să-i convingă pe parlamentari să le dea votul. Dar anul acesta lucrurile sunt diferite. Criticii spun că, atât timp cât parlamentul alege președinte, calculele politice sunt puse înainte de orice, relatează Digi24.

Potrivit sondajelor, dacă șeful statului ar fi ales prin vot direct, președinta în exercițiu Kersti Kaljulaid ar fi realeasă pentru un al doilea mandat de cinci ani.

Un sondaj recent, o creditează pe Kaljulaid cu 37 % din voturi. În plus, 51 % dintre cei chestionați au plasat-o în top 3 oameni pe care i-ar alege în funcția de președinte.

În Estonia, cea mai puternică prerogativă a președintelui este de a retrimite la parlament proiecte de lege, dacă se consideră că au nevoie de modificări. Președintele joacă, de asemenea, un rol major în reprezentarea țării în străinătate.

Kaljulaid a declarat în repetate rânduri că este disponibilă pentru un al doilea mandat. Dar în sistemul alegerilor prezidențiale ale țării cei 101 membri ai parlamentului vor lua decizia. Ea nici măcar nu poate să-și anunțe propria candidatură.

Chiar dacă cineva vrea să devină președinte al Estoniei, are nevoie de deputați care să-i acorde sprijinul. Un partid poate desemna un candidat cu 21 de voturi, proces care va începe joi (26 august). Pentru a câștiga apoi primul tur, care are loc luni (30 august), un candidat trebuie să obțină 68 din 101 voturi (o majoritate de două treimi). Dacă nimeni nu obține acest scor, vor mai avea loc unul sau două voturi a doua zi.

Preluat de la: diez.md