Etaje întregi ale spitalelor sunt pline cu pacienţi diagnosticaţi pozitiv cu COVID-19, programul de muncă este infernal, deciziile… cutremurătoare, frica de îmbolnăvire şi dorul de cei dragi – acestea sunt elemente care pot fi identificate în majoritatea ţărilor puternic afectate de pandemia de coronavirus, inclusiv în America, ţara tuturor posibilităţilor.

Dr. Sai-Kit Wong, medic anestezist într-un spital din New York, a povestit într-un interviu pentru Medscape despre experienţa sa cu valul de bolnavi de COVID-19 care a cuprins oraşul.

De asemenea, medicul povesteşte despre lipsurile cu care se confruntă sistemul medical american, despre deciziile dificile pe care a fost nevoit să le ia în ultimele zile, dar şi cum decurge o zi în unitatea de terapie intensivă în această perioadă. Mai mult, el face un apel către medicii de pretutindeni să îşi respecte pacienţii şi să fie uniţi, pentru că doar aşa vom trece cu bine peste această pandemie.

<!–

Formul de quiz

–>

Redăm mai jos o parte din interviu.

Nu am mai văzut aşa ceva!

Cum s-au schimbat lucrurile în ultimele zile în spitalul unde lucrezi?

Dr. Sai-Kit Wong: Acum 10 zile, aveam vreo 5 pacienţi depistaţi pozitiv cu COVID-19. Acum sunt peste 300. Trei sau patru etaje ale spitalului, unde avem secţii de terapie intensive, chirurgie, urgenţe, sunt ocupate numai de pacienţii cu COVID-19. Literalmente, stau unii lângă alţii. Nu am mai văzut aşa ceva!

Toate cazurile sunt severe?

Dr. Sai-Kit Wong: Da, toate. De altfel, pacienţii cu simptome uşoare nici măcar nu sunt primiţi în spital, îi trimitem acasă. Dacă nu au dificultăţi respiratorii, nu îndeplinesc criteriile de testare şi sunt rugaţi să se izoleze la domiciliu 14 zile. Dacă, în acest interval, apar simptome severe, aceştia sunt rugaţi să sune la numărul de urgenţă.

Decizii dureroase

Care este atmosfera printre colegii tăi medici?

Dr. Sai-Kit Wong: Suntem două echipe, fiecare formată dintr-un anestezist şi o asistentă calificată ATI. Noi, practic, trebuie să ne ocupăm de toţi pacienţii care au nevoie de ventilaţie pulmonară artificială. În 10 ore, cât a durat tura de noapte, am ventilat 8 persoane, dar asta e situaţia, pentru asta suntem pregătiţi. Spre dimineaţă însă, am fost puţin bulversat de o conversaţie pe care am auzit-o din întâmplare.

O pacientă internată la noi în spital, gravidă în 27 de săptămâni, în travaliu, avea insuficienţă respiratorie şi toate ventilatoarele erau folosite pe pacienţii cu COVID-19. Se punea problema cine va muri prima dată şi nu va mai avea nevoie de ventilator artificial, pentru a o putea ajuta pe biata femeie.

Când am auzit asta, mi s-a rupt inima în două. M-am dus într-o încăpere goală şi am început să plâng. Am sunat-o pe soţia mea, i-am povestit ce s-a întâmplat. Toţi cei patru copii ai noştri erau acasă cu ea. Aşa că am început să ne rugăm pentru pacienţi şi pentru copilul încă nenăscut.

Şi era abia începutul zilei. Am reuşit, totuşi, să mă adun şi să fac faţă provocărilor care au apărut pe parcursul zilei.

Izolat de propria familie

Cum îţi găseşti puterea să îţi faci în continuare meseria, nu te afectează situaţia actuală?

Dr. Sai-Kit Wong: Încerc să nu mă gândesc prea mult la mine, ci să am grijă cât pot de bine de pacienţi. Acasă pot să mă reculeg, dar aici, la muncă, trebuie să dau tot ce am mai bun pentru ei.

Partea proastă, într-adevăr, este că, odată ajuns acasă, trebuie să stau izolat de soţia şi copiii mei, ca să nu existe riscul să-i infectez. Nu îi pot atinge, nu îi pot îmbrăţişa, trebuie să port mereu o mască şi să folosim băi separate.

Sursa foto: Facebook

Nu ştiu dacă există vreo metodă eficientă prin care să faci faţă, ca medic, unei astfel de situaţii. Probabil voi avea coşmaruri pe viitor – sunetul ventilatoarelor, bipăitul aparatelor care indică un stop cardiac, paşii grăbiţi ai medicilor pe holurile spitalului… Toate acestea se vor aduna la un moment dat.

Eu, ca anestezist, nu m-am confruntat cu aşa ceva în cei 14 ani de carieră. De obicei stau în sala de operaţii, anesteziez pacientul şi îl monitorizez pe parcursul intervenţiei, să nu apară complicaţii. Nu am avut decât 2-3 decese. Dar acum… să văd atâta moarte în jur e traumatizant.

Echipamente de protecţie insuficiente

Cum staţi cu echipamentele de protecţie? Medici din toate ţările afectate se plâng de acest aspect.

Dr. Sai-Kit Wong: Momentan mergem „pe avarii”, echipamentele – mănuşile, măştile N95, combinezoanele, ochelarii etc. – sunt insuficiente, având în vedere că apar sute de noi cazuri în fiecare zi. Dacă înainte de pandemie schimbam o mască la 2-3 ore, acum trebuie să o port întreaga zi. Iar eu sunt un norocos, dacă pot spune aşa.

Sursa foto: Facebook

În alte spitale am auzit că medicii reutilizează echipamentele de protecţie. Deci suntem într-o situaţie dificilă cu toţii, dar sperăm să primim în următoarele două săptămâni echipamente noi, mi s-a spus că este în desfăşurare un transport în acest sens.

În afară de problema echipamentului de protecţie, mai sunt şi alte dificultăţi cu care voi, medicii vă confruntaţi în această perioadă?

Dr. Sai-Kit Wong: Cred că important acum este să ne axăm pe priorităţile pacienţilor, nu pe ale medicilor. Ei au cea mai mare nevoie de noi acum. Nu ştiu cum aş putea să trăiesc cu gândul că nu am făcut tot ce s-a putut pentru un pacient. Asta mă determină să merg mai departe.

Preluat de la: csid.ro