IMG-20230324-WA0010-1.jpg
Drumurile și potecile istorice sunt o componentă importantă a oricărui stat. De câteva săptămâni, atenția arheologilor, istoricilor, urbaniștilor și cetățenilor de rând este concentrată pe strada 31 August 1989 din capitală, unde au fost descoperite pietre de pavaj. Dar nu numai în capitală a fost folosită o metodă similară de construcție a drumului.

La intrarea în orașul Vulcănești s-a păstrat o porțiune de drum acoperită cu pavaj. Am fost mereu interesat de istoria acestui „drum de piatră”, care se află nu departe de casa mea. Am decis să aflu mai multe despre asta și am întrebat localnicii.

„Drumul de la intrarea în orașul Vulcănești este diferit. El mi se pare foarte neobișnuit. Conducând prin acest loc ai senzația că ești în trecut. Apropo, am văzut același drum la intrarea în orașul Reni (Ucraina). Știu că a fost construit de români în anii 1937-1938. Din păcate, acestea sunt toate informațiile pe care le am”, ne-a spus un localnic, Ivan Tutovan.


Sursă: Oleg Petiș

Acest tronson de drum este important pentru țară din punct de vedere istoric. Pentru un comentariu, am apelat și la directorul Muzeului de Istorie din Vulcănești, Vasili Malcev.

„Din câte știm, drumul aparține perioadei românești. Nu toată lumea știe, dar a existat un astfel de drum și la cotitura spre Cahul. Până la strada Kutuzov. Înainte de război, acest drum nu exista deloc. Era doar o stradă. Românii au început să o construiască literalmente în ajunul războiului. Din păcate, NKVD-ul a distrus o mulțime de documente din perioada românească. De aceea avem astfel de goluri, goluri în istoria pământului nostru natal. Nu există surse primare, precum și documente fotografice”, notează domnul Malcev.


Sursă: Oleg Petiș

Conducând pe acest drum, se pare că o parte din el era sub asfalt. Am decis să aflu dimensiunile sale originale. S-a dovedit că, din cauza reconstrucției rutelor de transport în perioada sovietică, o parte a drumului a fost blocată cu asfalt. Localnicii notează că astăzi doresc să păstreze drumul, întrucât îl consideră o moștenire culturală și istorică a țării.


Sursă: Oleg Petiș

Autoare: Victoria Belekci

Preluat de la: diez.md