Peştera „Emil Racoviţă”. Cu siguranţa cea mai cunoscută grotă din ţară, fiind şi cea mai lungă din Republica Moldova, a 13-a ca lungime din Europa şi a 25-a din lume.

Descoperirea peşterii datează din anul 1959, în urma unei explozii din cariera de ghips. Denumirea atribuită grotei a fost „Cenuşăreasa” („Золушка”).

În urma cercetărilor arheologice, care au loc încă din anul 1977, a fost descoperit că peştera are 91 de km de galerii şi 3-4 nivele. Printre galeriile grotei se pot întălni şi săli, cele mai cunoscute fiind „Sala de aşteptări”, „Sala celor o sută de metri” şi „Soborul”. Peştera dispune şi de circa 20 de lacuri printre care se numără „Lacul Dacilor”, „Lacul Verde”, „Lacul Dinozaurilor” etc.

Unul dintre misterele inexplicabile este varietatea de culori şi nuanţe de care dispune fiecare galerie şi sală subterană. Se presupune că diferenţierea culorilor este cauzată de mineralizarea aleatorie, însă nimeni din cercetători nu a anunţat un verdict sigur.

Pentru turişti, au fost instalate figurine din argilă prin toată grota, care folosesc drept indicatoare spre săli şi labirinturi demne de a fi vizitate.

Peştera Răposaţilor. Peştera Răposaţilor sau Peştera Morţilor este o grotă din rezervaţia peisagistică „Rudi-Arioneşti” cu o adâncime de circa 12,8 m. Este o o parte a stâncii de calcar, care şi-a dezvoltat flora şi fauna proprie. Aici putem întâlni specia de lilieci „cu nasul ca potcoava”.

Datorită faptului că peştera posedă o temperatură aproape constantă, poate fi vizitata pe parcursul întregului an. Astfel, dacă iarna temepratura de afară ajunge la -20°C, în peştera se vor menţine +10°C, iar în timpul arşiţei de vară, când termometrele se ridică până la +30°C, în interiorul grotei temperatura este de +15°C.

Peştera Surprizelor. Această grotă este a doua, după lungime, din Republica Moldova. Aici ai posibilitatea să parcurgi circa 1700m de labirinturi şi galerii, împărţite convenţional pe 3 etaje. Principalele săli ale peşterii sunt „Sala mare”, „Sala II”, „Cinematograful”, „Canionul”, „Balconul” şi „Funia”.

Printre obiectivile cele mai vizitate ale peşterii sunt galeriile „Surprizele” şi „Locul botezului”.

Vârsta estimată a grotei este de 11-13 milioane de ani şi a fost descoperită în anii 1970. În prezent, se clasifică ca cea mai mare peşteră de calcar din Republica Moldova.

Peşterile de la Brânzeni. Întreaga localitate Brânzeni este aşezată între stânci şi peşteri. Pe malul râului Racovăţ, în grote, au fost găsite unelte de muncă, care serveau încă omului din paleolitic. Pe lângă frumuseţea sa rară, Brânzeni serveşte şi ca un spaţiu pentru cercetări istorice.

Duruitoarea Veche. În apropierea satului Costeşti, pe malul râului Duruitoarea, este situată rezervaţia naturală „Defileul Duruitoarea”. Grota propiu-zisă datează încă din epoca de piatra şi are lungimea de 49 de metri. În urma cercetărilor arheologice au fost descoperite rămăşiţe de obiecte din epoca de gheaţă şi dovezi ale existenţei unei civilizaţii străvechi, fapt care i-a adus un renume internaţional.

Unele dintre obiectele găsite sunt de oase de bizon, rinocer sau cerb nobil, arme de os și piatră, obiecte de străpungere, unelte de muncă din silex, amulete și podoabe, vârfuri de suliţe, pandantive din fildeş de mamut și dinţi de ren, dar și un fragment de maxilar omenesc cu şase măsele.

Pe lângă obiectivile turistice standard, ţara noastră se poate lăuda şi cu peşteri care îţi taie respiraţia! Deci, vizitează-le!

Foto: provincial.md, stiripozitive.md