1523790135136.jpg

Creează căciulițe, fulare, rochițe și tot felul de drăgălășenii de la care nu-ți poți lua ochii, iar fiecare dintre lucrările sale este o operă aparte. Maia Profire este moldoveanca, în ale cărei mâini, firele de ață și andrelele se transformă în frumuseți pufoase pe care mamele și copiii lor le poartă cu atâta mândrie.

S-a născut pe malul bătrânului Nistru, în Dubăsarii-Vechi, și spune că tot de la aceste locuri pornește dragostea sa pentru tot ce este frumos. În copilărie, părinții au observat pasiunea sa pentru desen și au înscris-o pe Maia la școala de pictură din localitate. Împreună cu colegii obișnuia să cutreiere satul în lung și în lat în căutarea peisajelor care ar fi putut deveni opere de artă.

De la pictură până la croșetă și andrele nu a fost decât un pas. Mama sa a reușit să o ghideze pe această cale, cea care acum îi aduce plăcere și satisfacție seară de seară.

„În anii ei de tinerețe, mama obișnuia să confecționeze cu ajutorul croșetei și a andrelelor, hăinuțe de o frumusețe deosebită pe care ulterior eu cu sora mea mai mică le purtam cu mândrie. Seară de seară, luam croșeta sau andrelele, și la lumina lămpii de masă, cu mama alături, învățam tehnicile de mânuire a firelor de lâniță”.

Acum, moldoveanca este mamă a doi băieți, iar perioada postnatală a fost, de fapt, startul în arta croșetării și tricotării, spune Maia.

După o zi plină de treburi casnice și griji, seara când copii adormeau, ca și metodă de relaxare, foloseam andrelele. La început tricotam căciulițe, fulare și veste pentru copii mei, apoi pentru copii prietenelor mele… și de la lucrări simple am ajuns să confecționez lucrări mult mai sofisticate”, a povestit Maia.

În ocupația pe care o are de ceva vreme, Maia spune că timpul este cel mai prețios, și anume acest lucru a determinat-o să evolueze. Și-a cumpărat o mașină de tricotat, care nu doar că îi economisește minute bune de lucru, dar o ajută să își dezvolte creativitatea.

Școala de pictură, menționează meșterița, a pus fundamentul omului de artă care se ascunde în ea, astfel îi este mult mai ușor să combine culorile, chiar dacă acum firele au luat locul acuarelei.

„Ador nespus de mult culorile și datorită anilor de pictură știu să le potrivesc corect. Așa s-a ajuns ca dragostea mea pentru pictură să fie înlocuită cu tricotatul. Aici țesătura înlocuiește hârtia, firele – culorile, iar broderia – pensula”.

Deși ar executa orice lucrare cu îndemânare, eroina noastră spune că hăinuțele pentru copii sunt o adevărată alinare și nimic altceva nu ar putea să le înlocuiască.

„Am ales să confecționez pentru copii, deoarece aici am mai mult teren pentru a crea. Cel mai mult prefer să creez rochițe pentru că folosesc o metodă deosebită, mai puțin cunoscută și folosită în Moldova, dar foarte îndrăgită de mame și fiicele lor”.

Și pentru că fiecare meșter are un proces favorit în crearea unei lucrări, Maia a menționat că „decorul este una din cele mai iubite etape, aici timpul se oprește și imaginația nu mai are granițe”, iar cea mai preferată tehnică de decor pentru Maia este broderia, pentru că astfel îi dă posibilitatea să pună accente diferite pe fiecare model.

Meșterița de la Dubăsarii-Vechi a observat interesul sporit pentru lucrările sale, așa că a creat pagina de Facebook „Lale”, acolo unde publică drăgălășeniile pe care le confecționează cu atâta dăruire. Vă invităm să o cunoașteți pe Maia Profire și să-i apreciați rezultatele.

 

Preluat de la: zugo.md