În momentul de faţă, în România s-a declarat starea de urgenţă, populaţia fiind sfătuită să reducă deplasările inutile şi să nu cumpere excesiv. Cu toate acestea, multe magazine au fost golite, oamenii şi-au făcut stocuri de produse, mai ales alimentare. Am stat de vorbă cu un specialist care ne-a explicat pe larg condiţiile de depozitare şi cât timp pot fi păstrate în siguranţă anumite categorii de produse. Iată care sunt recomandările  Ing. Ramona Pârvu, Manager Calitate al unei fabrici de carne, produse din carne şi specialităţi.

De ce nu este indicată acumularea de provizii în cantităţi mari

Populaţia trebuie sa înţeleagă că stocurile foarte mari de alimente nu ne ajuta la nimic, ba dimpotrivă: riscă îmbolnăviri, dezvoltarea unor alergii la drojdii şi mucegaiuri sau se va ajunge la risipă – atunci când produsele se vor altera vizibil şi vor fi aruncate.
Păstrarea alimenteler trebuie să se facă astfel încât să prevenim alterarea, contaminarea chimică şi biologică, pătrunderea  impurităţilor din praf sau a mirosurilor străine. Atunci când cumpără cantităţi mari de alimente, aceste cerinţe devin imposibil de respectat, pentru că locuinţele noastre, în mod obişnuit, nu asigură nici spaţiul, nici condiţiile proprii de depozitare pe termen lung.

Care este diferenţa dintre păstrarea produselor în magazine şi depozite specializate şi depozitarea la domiciliu

Magazinele de mari dimensiuni, retailerii, depozitele dedicate pot asigura păstrarea alimentelor în spaţii amenajate pentru anumite categorii de produse şi anume:

<!–

Formul de quiz

–>

• Produse uscate (cereale, făinoase, zahăr, produse ambalate) – în raioane speciale, cu umiditate şi aerisire controlate.
• Lapte şi produse lactate, carne, peşte, derivate ale acestora – în zone frigorifice, cu temperatură controlată, monitorizată permanent.
• Legume, fructe proaspete şi conservate – în zone cu o ventilaţie permanenta, cu măsuri ce împiedică accesul rozatoarelor, cu o umiditate relativa a aerului controlată, temperaturi permanent monitorizate.

Cum se păstrează alimentele acasă?

Acasă, ar trebui să depozităm alimentele pe categorii. În frigider, alimentele se aşază cu spaţii între ele, pentru a asigura o ventilaţie corectă. Temperatura ideală a unui frigider încărcat este de 5˚C.

Produsele care nu necesită păstrarea în frigider, ar trebui depozitate pe grătare de lemn aşezate în stive, pe rânduri sau compartimente, la  distanţe egale, care să asigure o ventilaţie perfecta, iar temperatura de păstrare să fie de maxim 20˚C. Ţineţi cont că multe dintre produse au nevoie de temperaturi mai mici, avand în vedere că vor fi depozitate timp îndelungat.

Iată câteva categorii de produse şi recomandările lor de păstrare

• Produsele de panificaţie se pot păstra la temperatura de 10 – 18 oC, cu umiditatea relativa a aerului de 60 – 70 %, în spaţii dezinfectate, uscate, aerisite, bine ventilate, izolate de surse puternice de caldura.
• Pentru făina, mult dorită şi căutată în aceste zile, spaţiul de depozitare/păstrare ar trebui să fie uscat, aerisit, în saci de material textil sau în pungi de hârtie.
  Trebuie asigurată o circulaţie a aerului la temperaturi de 10 oC, umiditatea relativa a aerului fiind de 70 – 75 %, timp de maxim 60 de zile în perioada aprilie- septembrie. Camerele trebuie ferite de rozătoare sau insecte.
  Gradul de umiditate în păstrarea a făinii este esenţial. O umiditate necorespunzatoare (în interiorul pungii) duce la formarea cocoloaşelor şi favorizează dezvoltarea mucegaiurilor şi a drojdiilor.  Consumatorii unor astfel de produse riscă activarea unor alergii pe acest fond.
• Pastele fainoase sunt ambalate în pungi de celofan, hârtie pergamentată sau polietilenă, cutii de carton, saci de hartie, lăzi de lemn. Spaţiile de depozitare trebuie să fie curate, uscate, aerisite, dezinfectate. Temperatura de păstrare să fie de 20 oC, iar umiditatea de maximum 80-85 %.
  Termenul de valabilitate pentru pastele simple este de 12 luni, pentru pastele cu ouă este de 8 luni, iar pentru pastele cu alte adaosuri este de 6 luni.

Carnea este un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor, de aceea se impun condiţii speciale de păstrare şi depozitare, în spaţii frigorifice, altfel:

• carnea refrigerată se păstrează la o temperatura între  0oC şi +4 oca,  şi o umiditate relativa a aerului de 75 – 85 %, timp de 48 ore
• carnea congelata se depoziteaza în spaţii speciale, care să asigure o temperatura în profunzime de -12 grade Celsius.  Poate fi pastrata astfel timp de 4 până la 12 luni.
• pentru mezeluri, recomand produse ambalate în atmosfera protectoare, şi păstrate astfel încât să nu fie depăşit termenul de valabilitate. De asemenea, recomand produse care au fost tratate în prealabil, adică fierte, sau fierte şi afumate.
• Recomand achiziţionarea unei cărni proaspete, de calitate, care nu a suferit nici un fel de tratatment de injectare, care poate fi porţionată acasă şi congelată.
• Laptele şi produsele lactate se păstrează în bidoane speciale închise. În cazul în care cumpăraţi laptele de la un dozator, se recomanda fierberea lui imediată şi păstrarea în vase smălţuite, acoperite cu capac, ferite de orice miros străin, la o temperatura între +2oC şi +6 oC. Acesta trebuie consumat în termen de 48-72 ore.

Uleiurile (grăsimile) se ţin în spaţii aerisite, curate, întunecoase, la o temperatura de 2 – 15 oC (ideal), umiditate de maxim 75 – 80 %. Termen de păstrare:

• ulei vegetal 4 luni
• ulei de germeni de porumb 90 de zile
• margarina 30 de zile.

Ouăle se depozitează în spaţii şi ambalaje curate, bine aerisite, întunecoase, cu temperaturi de 0 – 14 oC si umiditate de 70 – 90 %. Termenul de depozitare în lunile septembrie-martie este de 20 de zile, iar în perioada aprilie-septembrie de 10 zile.
Se recomandă spălarea ouălor cu apă călduţă şi detergent, apoi se şterg şi se depozitează în frigider.

Drojida. Dacă se simte nevoia unei achiziţii de multa drojdie în aceste zile, atunci recomandarea ar fi drojdia uscată (pulbere). Drojdia proaspătă se depozitează în frigider, ferită de lumină şi strict în termenul de valabilitate. Cantităţile mai mari de drojdie proaspătă  trebuie porţionate, ambalate individual (ideal la vid) şi depozitate în congelator pentru maxim 30 zile. Nu vă aşteptaţi, însă, după acest interval, să aibă aceleaşi proprietăţi.

Cum se stabileşte termenul de valabilitate

Oamenii trebuie să ştie că, la baza stabilirii termenului de valabilitate sunt analize fizico-chimice, microbiologice şi senzoriale, care urmăresc în cât timp apar modificări a cel puţin unuia dintre factorii analizaţi.

Analizele se efectuează pe produse păstrate în condiţii corespunzătoare. Astfel, termenul de valabilitate stabilit este dat de perioada de timp în care produsul – păstrat în condiţii de depozitare corespunzătoare – nu şi-a modificat niciunul din parametrii analizaţi. Altfel spus, depozitarea pe termen îndelungat acasă poate atrage micşorarea termenului de valabilitate. Mulţi se vor trezi, că deşi produsele sunt încă în termenul de valabilitate, ele nu mai corespund organoleptic –  aceasta fiind consecinţa unei depozitări improprii.

În mod uzual, produsele se cumpăra cu cel puţin 20 % din durata valabilităţii consumate, ceea ce face ca, după achiziţionare, daca produsul nu este depozitat conform instrucţiunilor, proprietăţile produsului organoleptice si microbiologice s-ar putea denatura după o scurta perioada de timp.

Alimente cu termen nelimitat

• În ceea ce priveşte orezul, durata medie de garanţie este de 18 luni, însă la stabilirea acestui termen sunt luate în calcul condiţiile de transport, păstrare, perioada de recoltare.
  Orezul, dacă este păstrat în condiţii optime, nu se strică niciodată. Aceasta cereala nu are termen de valabilitate şi poate fi consumat oricând. Condiţia este sa fie ţinut într-o încăpere uscată, departe de lumină.
• Apa imbuteliata are termen de valabilitate nu pentru ca apa în sine ar expira, dar există mai multe motive. Apa este considerată un produs alimentar consumabil şi, ca atare, este supus legilor alimentaţiei publice care necesită date de expirare pentru toate produsele aflate în comerţ.
  Totodată, deşi apa, în sine, nu face rău organismului, sticla din plastic în care este îmbuteliată apa s-ar putea degrada în timp, iar substanţele din plastic să treacă în apă.
• Zahăr. Nici zaharul nu se numără pe lista alimentelor perisabile. Acest aliment nu expira niciodată (teoretic) şi poate fi folosit chiar şi după câţiva ani de la achizitonare. Singura conditie este ca acesta sa fie pastrat în condiţii optime, astfel încât umezeala să nu ajunga la el. Ideal ar fi sa fie depozitat ferit de lumină, umezeală, în spaţii bine aerisite si ventilate. Atenţie, însă, poate atrage insecte de dimensiuni mici – adică generează colonii de furnici.

  Sa fim cumpătaţi şi organizaţi! Sănatate multă, să auzim numai de bine!

Redacţia „Ce se întâmplă, doctore?” stă acasă, lucrează pentru voi şi vă îndeamnă să vă protejaţi pe voi şi pe cei dragi. Fiţi cumpătaţi, nu întraţi în panică şi informaţi-vă din surse sigure!