Anual, în ajunul Marșului Pride pe rețelele sociale sunt distribuite numeroase comentarii homofobe din partea internauților. Prin intermediul limbajului discriminatoriu, dar și cel al urii față de cei prezenți la marș, aceștia creează stereotipuri despre comunitatea LGBTQIA+. În acest material am adunat cele mai frecvente întrebări pe care le adresează oamenii în perioada desfășurării festivalului. Cu ajutorul răspunsurilor oferite de reprezentanții Centrului de Informații „GENDERDOC-M” (GDM) am încercat să dezmințim câteva dintre cele mai răspândite mituri despre Marșul Pride, care apar în mediul online.

– 1. De ce nu stați acasă? 

– De ce am face-o? Membrii comunității LGBTQIA+ sunt cetățeni cu acte în regulă, care plătesc taxe și care au aceleași drepturi și obligații. Despre obligații statul nu uită, cât despre drepturile noastre – se mai întâmplă să uite. În acest an, ieșim la marș cu sloganul „De la noi taxe, de la stat lege”. Acesta nu este întâmplător. Comunitatea LGBTQIA+ din Moldova așteaptă de la stat legea pentru legalizarea cuplurilor LGBTQIA+ și legea pentru recunoașterea legală a genului pentru persoanele trans. E timpul ca statul să realizeze că are o datorie față de persoanele LGBTQI+. Vorbim aici despre o lege care este o normalitate pentru persoanele heterosexuale. Republica Moldova este un stat democratic unde se respectă drepturile tuturor cetățenilor, indiferent dacă va fi sau nu parte a Uniunii Europene. Pe de altă parte, fiind din 1995 stat membru al Consiliului Europei, Moldova are obligația să respecte toate deciziile Curții Europene pentru Drepturile Omului, iar curtea deja a obligat toate statele membre să legalizeze relațiile cuplurilor de același sex.

– 2. Cine stă în spatele marșului?

– Marșul nu e un paravan ca „în spatele lui” să „stea” cineva. El este organizat ca orice alt eveniment public. Primul Marș Pride s-a desfășurat în anul 2013 și a fost organizat de GDM, prima organizație pentru drepturile persoanelor din comunitatea LGBTQIA+. Până atunci au mai fost câteva încercări, dar de fiecare dată am fost împiedicați, uneori chiar violent, să ne putem exercita acest drept. Timp de 10 ani, Centrul GDM a fost unicul organizator al marșului, care se desfășoară din bugetul organizației. În acest an, centrului li s-a alăturat platforma mai multor organizații și activiști LGBTQIA+. Fiecare organizație va veni cu propriul mesaj și va mărșălui în propria coloană. Acestea se vor distinge prin diferite tricouri sau alte semne distincte, lucru care va face marșul mai colorat.

– 3. Este legal ceea ce faceți?

– Da. În fiecare an, Centrul GDM anunță Primăria municipiului Chișinău că, în baza Legii privind întrunirile, vom desfășura marșul într-o anumită locație, care, de mai mulți ani, e strada București, cu începutul marșului la intersecția străzilor București și Ismail. În declarația noastră, anunțăm pe propria răspundere că marșul va avea loc pașnic. Pentru asigurarea ordinii publice, cerem municipalității să asigure ordinea publică din partea poliției. Conform legii, primăria nu are dreptul să ne interzică marșul, deși, în anii trecuți, au existat declarații populiste din partea unor politicieni.

– 4. De ce îi spuneți „marș”?

– Pentru că, în esența lui, e un marș. E o manifestație publică în care mărșăluim dintr-un punct în alt punct, cu pancarte, muzică, steaguri și simbolica comunității.

– 5. La marș pot veni doar membrii comunității LGBTQIA+?

– Nu. La marș poate veni oricine, cu condiția de a respecta ordinea publică și de a nu insulta comunitatea sau de a propaga limbajul urii. Marșul e deschis atât pentru membrii comunității, cât și pentru aliații acesteia, membri ai organizațiilor externe, ai misiunilor diplomatice, parteneri de dezvoltare, dar și pentru reprezentanți ai statului din Parlament și Guvern.

– 6. De ce oamenii vin atât de colorați la marș?

– E normal să fie așa, având în vedere că simbolul comunității LGBTQIA+ este curcubeul din șase culori. Acesta a fost creat cu mai bine de 45 de ani în urmă în SUA, de artistul Gilbert Baker. A fost prezentat prima dată la marșul din San Francisco în 1978. Fiecare culoare simbolizează ceva. Diferitele culori reflectă atât imensa diversitate, cât și unitatea comunității LGBTQIA+. Abia în 1994, steagul curcubeu a fost cu adevărat stabilit ca simbol al mândriei LGBTQIA+. În plus, Marșul Pride este și o celebrare a diversității iubirii, e un eveniment la care oamenii se simt liberi de a fi ei înșiși, fapt care merită celebrat cu multă culoare.

– 7. Este adevărat că la marș participă mai mulți străini decât moldoveni?

– Nu ducem o asemenea statistică. Oricine este binevenit(ă) la Pride. E adevărat, la Pride participă și cetățeni străini, mulți dintre ei fac parte din organizații care ne sunt aliate. Ne invităm și prietenii din organizații LGBTQIA+ de peste hotare. La Chișinău vin inclusiv părinți ai copiilor LGBTQIA+ din alte state, unde Marșul Pride e imposibil sau care vor să se solidarizeze cu comunitatea din țara noastră. Nu ar fi corect să afirmăm că vin mai mulți cetățeni străini, întrucât Marșul Pride e o șansă pentru oamenii din comunitatea locală să se facă văzuți și auziți.

– 8. Cu ce ar trebui să mă îmbrac dacă vin pentru prima dată dată la Marșul Pride?

– Nu există un dress code. Mai presus de toate, îmbracă-te comod și ține cont de temperaturile ridicate ale lunii iunie, dar, cu siguranță, te poți îmbrăca așa cum dorești, colorat sau mai puțin colorat – decizia îți aparține.

– 9. Trebuie să aduc pancarte? Ce aș putea scrie pe ele?

– Nu trebuie, dar dacă vrei – da, categoric. Pancartele sunt un mod minunat de a-ți spune opinia, fiecare marș aduce cu sine mesaje extrem de faine. Nu vor fi admise doar mesaje care instigă la ură și discriminare.

– 10. Ce altceva mai pot aduce la marș?

– Poți aduce instrumente muzicale, panglici, steaguri ale comunității, buna dispoziție și nu uita de apă. Unii decid să ia și animalele de companie, dar anii precedenți am observat că, din cauza căldurii, acestea nu se simt chiar bine.

– 11. Ce fac dacă în timpul marșului sunt huiduit(ă) sau atacat(ă)?

– Marșul este păzit de forțele de ordine care vor interveni instant în cazul unor atacuri. Centrul GDM colaborează bine cu poliția și am beneficiat mereu de susținerea forțelor de ordine în cazuri de huiduieli sau atacuri. De asemenea, în 2024, stafful Centrului GDM se va afla într-o coloană separată, la fel ca membrii platformei de activiști, și poți apela pentru ajutor la ei.

– 12. Cum le explic părinților faptul că vreau să merg la marș? 

– Știm cât de greu le poate fi tinerilor queer care încă nu au făcut coming out să vină la marș sau să discute despre asta cu părinții lor fără a auzi insulte. Discuția cu părinții trebuie să vină la momentul ales de tine, după ce te-ai pregătit bine. De exemplu, centrul GDM are un material care valorifică acest subiect. Potrivit organizației, în asemenea cazuri poți apela la următoarele metode:
# fii pregătit(ă) că ai putea fi respins(ă) de părinți;
# scrie-i o scrisoare mamei sau tatălui;
# dacă este posibil, discută despre acest subiect în afara casei.

Dacă ai nevoie de asistență psihologică, Centrul GDM ți-o poate oferi. Sună pentru o programare la unul dintre următoarele numere:
# +37322288863;
# +37322288861.

De asemenea, dacă ești o persoană din comunitatea LGBTQIA+ și dorești să-ți ajuți părinții în procesul de acceptare sau dacă ești părinte a unei persoane LGBTQIA+, GDM oferă un grup de suport pentru părinți. Este un loc sigur și prietenos, unde fiecare își poate împărtăși experiența, unde poate discuta, pune întrebări, simți sprijin și înțelegere. Întâlnirile au loc lunar, iar aici poți beneficia de susținere psihologică și ai posibilitatea să discuți cu alți părinți într-un mod deschis și sigur. Discuțiile sunt confidențiale. Pentru informații despre aceste întâlniri apelează numărul de telefon +37369120261. La Marșul Pride din acest an va fi o coloană a părinților care își acceptă copiii LGBTQIA+ și se mândresc cu ei.

– 13. Ce îi spun copilului despre acest marș?

– Centrul GDM tocmai a realizat un material și la această temă. Copiii nu se nasc cu prejudecată. Ei se nasc doar curioși. Dacă poți să le explici de ce e albastru cerul, poți explica și faptul că două persoane de același sex se pot iubi. Psihologa Centrului GDM, Iulia Buzenco, spune că discuția despre Marșul Pride poate fi, în primul rând, despre drepturi egale și spirit civic. Le poți spune celor mici că Marșul Pride nu e (doar) o petrecere veselă, ci o cale prin care unii oameni din țara noastră cer să aibă aceleași drepturi ca alții. Cât despre curcubeu, psihologa sugerează să le povestești picilor că acesta e simbolul acestui grup de oameni.

Festivalul comunității LGBTQIA+ a devenit o tradiție pentru comunitatea din Republica Moldova, iar în acest an evenimentul ajunge la cea de-a XXIII-a ediție. Centrul de Informații „GENDERDOC-M” a anunțat că, în anul 2024, Moldova Pride se va desfășura în perioada 11-16 iunie. Ca și în anii precedenți, activitatea se va încheia cu Marșul Pride care va avea loc pe 15 și 16 iunie. Persoanele care doresc să participe ca voluntari/voluntare la Pride Park și Pride Marș, programate pentru 15 și, respectiv, 16 iunie, sunt îndemnate să completeze acest formular.

În acest material găsești 11 dezmințiri importante după ce am citit peste 1 500 de comentarii homofobe.

# Primul marș al comunității LGBTQIA+ din Chișinău a avut loc în anul 2013, la care au participat aproximativ 50 de persoane. Marșul a fost întrerupt la nici jumătate de traseu din cauza contramanifestanților, scria moldova.europalibera.org.
# În anul 2015, pe 14 iulie a avut loc primul marș-protest al comunității LGBTQIA+ organizat la Bălți. Genericul marșului de protest a fost „Protecție egală pentru toți”.
# În anul 2016, marșul de susținere a comunității LGBTQIA+ de la Chișinău a avut loc pe 22 mai și a avut sloganul „Fără Frică”.
# În 2017, marșul de solidaritate cu persoanele LGBTQIA+ s-a desfășurat pe 21 mai, având genericul „Fără Frică”. Participanții au mărșăluit în tăcere, purtând tricouri albe cu mesajele campaniei.
# În anul 2018, marșul solidarității a avut loc pe 19 mai, iar participanții au venit cu un mesaj deosebit, „Fără frică de iubire”.
# În anul 2019, marșul solidarității a avut loc pe 19 mai și a decurs cu genericul „Sunt OK cu mine, nu sunt OK cu ura”.
# În anii 2020 și 2021, marșul nu a fost organizat din cauza pandemiei.
# În 2022, Marșul Solidarității a avut loc offline după doi ani de pauză. A fost cel mai lung și la care au participat cei mai mulți oameni din istoria Republicii Moldova.
# În anul 2023, Marșul Pride a avut loc în data de 18 iunie. Pe parcursul desfășurării festivalului, au avut loc mai multe evenimente, printre care și acordarea premiilor anuale „Strachina de Jmalț și Ligheanul de Plastic”, oferite persoanelor publice, afacerilor, funcționarilor și politicienilor care și-au exprimat dezacordul în raport cu drepturile egale ale persoanelor LGBTQIA+.

Vezi aici istoria marșului LGBTQIA+ în Moldova începând cu anul 2015 până în anul 2019.

Centrul de Informații „GENDERDOC-M” a fost fondat la 8 mai 1998 și este una dintre cele mai vechi organizații neguvernamentale care promovează în mod activ drepturile comunității LGBTQIA+ în Republica Moldova.

Dacă dorești să fii mereu la curent cu cele mai populare și actuale știri de pe #diez, ești mereu binevenit(ă) și pe canalele noastre de Telegram: RO și RU.

Preluat de la: diez.md