Mesele bogate în grăsimi, dar şi predispoziţia genetică ne pot da probleme grave de bilă.

Dr. Dan Piţigoi, medic specialist în gastroenterologie, disponibil pentru evaluări medicale la distanţă pe platforma online înfiinţată de dr. Horaţiu Ioani, a explicat cum se manifestă o criză biliară, de ce este ea determinată şi cum trebuie să procedăm dacă avem simptomele acestei afecţiuni.

Ca să evităm o criză biliară trebuie să ştim ce este aceasta. Nu orice durere în dreapta, sub coastă, este „criză biliară”. 

<!–

Formul de quiz

–>

„La un pacient cunoscut cu pietre la fiere sau la un pacient care nu se ştia cu acest diagnostic, apare durerea în dreapta, sub coastă, sau chiar la nivelul epigastrului (etajul abdominal superior, chiar sub stern) într-o secvenţă destul de tipică, de regulă relativ repede după ingestia unor cantităţi excesive de alimente care conţin grăsimi.

Durerea este severă, constantă, de regulă persistentă (apare după masă şi durează până la 4-6 ore); durerea poate iradia spre umărul drept sau spre spate; se poate asocia cu febră, greaţă, vărsături alimentare”, explică Dr. Dan Piţigoi.

Cum evitaţi crizele biliare? Nu faceţi exces de grăsimi!

Pacienţii predispuşi la crize biliare sunt cei care au tendinţa de a mânca mult şi vorbim aici fie de cei supraponderali, fie cei cu greutate normală; toţi, fără nicio excepţie, trebuie să renunţe la obiceiurile alimentare nesănătoase, pentru că soluţia pentru a evita crizele biliare e de a nu face exces de grăsimi.

„În niciun caz nu trebuie să luăm medicamentele care se promovează prin reclamele TV că te ajută să îţi satisfaci toate poftele, când de fapt e un obicei foarte nesănătos să mănânci în exces.

Acestea nu numai că nu ajută, dar chiar pot face rău pentru că stimulează contracţiile fierii şi vor agrava situaţia, întrucât aceasta nu are cum să se evacueze printr-un canal astupat”, spune medicul.
 

Ce alimente trebuie evitate pentru a preveni crizele de fiere

În ce constă excesul acesta de grăsimi şi care sunt sfaturile pe care le oferă dr. Dan Piţigoi:

„Un prim sfat ar viza evitarea sau consumarea cu moderaţie a alimentelor bogate în grăsimi: unt, untură, carne grasă (partea albă), slănină, jumări, mezeluri cu multă grăsime; alimente cu grăsimi emulsionate (ulei sau alte grăsimi frecate cu telul sau cu mixerul) cum ar fi salata de vinete, icrele, maioneza, frişca.

În al doilea rând, aş sfătui pe toată lumea ca în condiţiile unei situaţii de reală urgenţă (durere intensă, febră, vărsături persistente) să se prezinte la consult medical, să nu zăbovească prea mult acasă şi să încerce să nu recurgă la sfatul vecinilor, rudelor sau al altor binevoitori.

Cel mult pot lua în acest caz ceva împotriva durerii, un analgezic şi/sau un antispastic. În al treilea rând, aş sfătui pe toată lumea (nu numai pe cei predispuşi) să nu cadă pradă reclamelor TV la diverse remedii miraculoase”, spune medicul.

Colecistita acută litiazică, o urgenţă medicală

La fel ca în cazul altor probleme de sănătate, şi în cazul celor cu „pietre la fiere” întrebările şi îngrijorările în perioada de pandemie au crescut.

Ce se poate considera urgenţă, când să se prezinte la spital?

Atunci când ne prezentăm la spital cu durere, febră, greaţă, vărsături şi analizele arată un număr mare de leucocite (leucocitoză) ca expresie a inflamaţiei, iar medicul examinator găseşte ceea ce se cheamă semnul Murphy (sensibilitate importantă la palparea zonei din dreapta, sub coastă, a etajului abdominal superior), vom fi suspectaţi de a avea colecistită acută litiazică, aşadar, aceasta este o urgenţă.

Se face astfel internarea şi apoi o ecografie abdominală sau eventual o tomografie computerizată care va confirma suspiciunea clinică de colecistită acută litiazică.