Alcoolul poate fi răpus de grăsimi, alcool, fumat, dar şi stresul joacă un rol esenţial. Steatoza hepatică, o boală cu care se confruntă astăzi tot mai mulţi români, poate fi descoperită din întâmplare.

„Ficatul este o uzină într-un singur organ. Participă la funcţiile vitale ale organismului, cum ar fi digestie, imunitate şi curăţare, pentru că detoxifiere nu există. În cazul în care alimentaţia şi mişcarea nu sunt adaptate fiziologiei individuale, organele interne depozitează grăsime.
Pentru că noi nu depunem zahăr, dar îl transformăm în grăsime şi îl depunem pe organele interne. Depozitul de grăsime la nivelul ficatului se numeşte ficat gras sau steatoză hepatică, în termeni medicali’’, spune, pentru CSID, medicul Florin Ioan Bălănică, specialist în Medicină Personalizată şi Nutriţie.

Încărcarea ficatului produce o perturbare a funcţiilor acestuia şi un metabolism mai lent. Grăsimea de pe organele interne este cea care duce la boli metabolice, cum ar diabetul, hipertensiunea arterială şi sindromul X metabolic. „Consumul în exces de lipide de tot felul, animale sau vegetale, duce tot la depozitarea de grăsimi pe organele interne, subcutanat şi în circulaţie. Stresul este un factor favorizant pentru majoritatea bolilor fizice si emoţionale, este un fapt al vremurilor moderne’’, adaugă specialistul.

Primele simtome ale unui ficat bolnav

Mai întâi de toate, trebuie să ştim că ficatul nu doare decat în condiţiile unor patologii serioase, cum ar fi cancerul hepatic. Durerea apare prin compresia organelor învecinate. Vezica biliara, în termeni populari bila, poate să doară în cadrul mai multe tipuri de boli, cum ar fi diskinezia biliară, sindrom dispeptic de tip biliar şi litiaza biliara – pietre la bilă în termeni populari.

Simptomele care apar atunci când ficatul este afectat: greaţă, vărsături, lipsa poftei de mâncare, senzaţia de balonare, „pătarea pielii” şi, uneori, scăderea energiei. Totodată, ochii se pot îngălbeni, urina se închide la culoare şi fecalele se decolorează.

Principalii factor de risc pentru ficat

Ficatul poate fi afectat în special de virusurile hepatice. Din păcate, incidenţa hepatitei de tip B şi C în România este în creştere, iar tipul viral este unul agresiv. Mai apoi, alcoolul şi consumul de grăsimi. Ambele sunt metabolizate în ficat de aceeaşi enzimă. Urmează mâncarea procesată de tip „fast food”, fumatul şi consumul de droguri.

Alimente permise

Ficatul este protejat prin consumul de legume de culoare verde, proteine de origine animală, cum ar fi albuşul de ou, lactatele fermentate cu un conţinut scăzut de grăsimi şi carnea slabă. Totodată, consumul unei cantităţi reduse de alimente ajuta digestia, implicit ficatul. Consumul de alimente neprocesate şi puţin prelucrate prin foc poate fi benefic. Totodată, consumul de vitamina C şi sucurile din legume fac bine ficatului.

Produsele care „fac rău” ficatului sunt prăjelile, alimentele procesate, conservate, grase, alcoolul în combinaţie cu grăsimile, dulciurile în combinaţie cu anumite feluri de mâncare.

„Ficatul este un organ fundamental pentru organism. Este acel organ care, după cum spune istoria, „se regenerează”. Cu toţii trebuie să avem grija de funcţia ficatului, dar, în special, copiii, femeile gravide, persoanele care lucrează în mediu toxic şi femeile gravide.

Alimentaţia face parte din terapia hepatitei acute sau cronice virale. Alimentaţia nepotrivită, adica prăjelile, grăsimile în exces, alcoolul afectează functia hepatică şi prognosticul hepatitei. Hepatita de tip A este forma cea mai uşoară din cele 5 tipuri şi nu se cronicizează. Aceasta se transmite prin mâini murdare, transmiterea fiind fecal-orală. Tipurile B şi C se cronicizează şi pot îmbrăca forme grave’’, adaugă Dr. Florin Bălănică pentru CSID.