În ultimii ani, ideea că aplicarea unui stimul rece, precum un cub de gheață, pe ceafă poate reduce rapid anxietatea a devenit din ce în ce mai populară, însă dincolo de tendințele din social media, există și explicații științifice care susțin parțial acest fenomen și îl leagă de modul în care funcționează sistemul nervos autonom.
Această reacție nu este întâmplătoare, deoarece zona gâtului și a cefei conține numeroase terminații nervoase sensibile la temperatură, conectate la circuite cerebrale implicate în reglarea stresului, iar stimularea lor cu frig poate declanșa un răspuns fiziologic care încetinește ritmul cardiac și favorizează relaxarea.
Un rol esențial în acest proces îl are nervul vag, una dintre cele mai importante componente ale sistemului nervos parasimpatic, responsabil pentru funcții precum ritmul cardiac, respirația și revenirea organismului la o stare de calm după stres.
Studiile arată că stimularea cu frig a zonei gâtului poate activa acest nerv, ceea ce duce la o scădere a ritmului cardiac și la o creștere a activității parasimpatice, adică exact mecanismul prin care corpul „iese” din starea de alertă.
De exemplu, un studiu controlat a demonstrat că aplicarea de stimuli reci pe partea laterală a gâtului a dus la scăderea ritmului cardiac și creșterea variabilității acestuia, un indicator asociat cu relaxarea și reglarea stresului.
În plus, alte cercetări sugerează că aplicarea frigului pe gât poate acționa ca o formă simplă de stimulare a nervului vag, influențând direct răspunsul organismului la stres și chiar reducând percepția durerii.
Efectul calmant apare prin mai multe mecanisme simultane, care acționează rapid asupra corpului:
De asemenea, există și un fenomen cunoscut sub numele de „reflexul de scufundare” (diving reflex), prin care contactul cu frigul poate declanșa automat o reacție de conservare a energiei, contribuind la calmarea organismului.
Un studiu publicat în Scientific Reports a arătat că expunerea la stimuli reci (cum ar fi testul cu apă rece pe față) poate reduce răspunsurile acute la stres, tocmai prin activarea acestor mecanisme vagale.
Un aspect interesant este viteza cu care apare efectul, deoarece unele observații arată că modificările fiziologice, precum scăderea ritmului cardiac, pot apărea în doar câteva secunde după aplicarea frigului.
Acest lucru se întâmplă deoarece organismul reacționează imediat la schimbările de temperatură, iar semnalele transmise către creier pot „reseta” temporar răspunsul de stres, oferind o senzație rapidă de calm.
Deși acest truc poate ajuta pe termen scurt, este important de înțeles că nu reprezintă un tratament pentru tulburările de anxietate, ci doar o metodă rapidă de reglare a simptomelor în momente acute.
Pentru gestionarea pe termen lung, sunt necesare abordări mai complexe, precum:
Aplicarea frigului pe ceafă funcționează ca un „semnal rapid” trimis sistemului nervos, care ajută organismul să treacă din starea de alertă în cea de calm, prin activarea nervului vag și a sistemului parasimpatic, însă, deși este o metodă simplă și eficientă pe moment, ea trebuie privită ca un instrument auxiliar și nu ca o soluție completă pentru anxietate.
FOTO: Shutterstock.
Preluat de la: csid.ro
