Deși mai e nevoie de ceva timp până vom putea face asta cu exactitate, modelele actuale țin cont de cele mai importante trăsături de personalitate ale noastre și ne pot prezice comportamentul cu un grad ridicat de acuratețe.

Cele 16 tipuri de personalitate sunt unice, fiecare grup fiind definit de trăsăturile sale și de tendințele comportamentale care le însoțesc. Testarea personalității permite descrieri și evaluări precise ale oamenilor, dar există o diferență între cunoașterea tipului de personalitate pe care îl ai, care poate fi de mare ajutor în multe domenii ale vieții, și stereotipurile, care pot fi dăunătoare.

Testul îți descrie personalitatea din cinci puncte de vedere, care, atunci când sunt combinate, definesc tipul de personalitate:
# minte – modul în care interacționăm cu mediul înconjurător;
# energie – determină modul în care percepem lumea și procesăm informația;
# natură – determină modul în care luăm deciziile și ne gestionăm emoțiile;
# tactică – reflectă abordarea noastră în ceea ce privește munca, planificarea și luarea deciziilor;
# identitate – arată cât de încrezuți suntem în abilitățile și deciziile noastre.

Toate aceste aspecte, au la rândul lor subaspecte, despre care puteți citi mai multe aici. În general, însă, astea ar fi toate tipologiile posibile, care includ patru grupuri de bază, iar celelalte aspecte urmează să fie combinate între ele, în funcție de răspusurile tale, care apoi, în sumă, formează tipul tău individual de personalitate.

De asemenea, platforma oferă și alte tipuri de teste, bazate pe creștere personală, relații și carieră.

Testul general, de bază, despre tipul de personalitate, poate fi realizat accesând linkul de aici.

Ce bază științifică are testul

Abordarea testului își are rădăcinile în două filosofii diferite. Unul datează de la începutul secolului al XX-lea și a fost creația lui Carl Gustav Jung, părintele psihologiei analitice. Teoria tipurilor psihologice a lui Jung este una dintre cele mai influente creații în tipologia personalității și a inspirat o serie de teorii diferite.

Una dintre contribuțiile cheie ale lui Jung a fost dezvoltarea conceptului de Introversie și Extraversie – el a teoretizat că fiecare dintre noi se încadrează într-una dintre aceste două categorii, fie concentrându-se pe lumea internă (Introvertit), fie pe lumea exterioară (Extravertit). Pe lângă introversie și extraversie, Jung a inventat conceptul de așa-numite funcții cognitive, separate în categorii Judecare sau Percepție. Potrivit lui Jung, fiecare persoană preferă una dintre aceste funcții cognitive și se poate baza în mod natural pe ea în situațiile de zi cu zi.

În anii 1920, teoria lui Jung a fost observată de Katharine Cook Briggs, care mai târziu a coautor un indicator de personalitate folosit și astăzi, Myers-Briggs Type Indicator® (MBTI®). Briggs era o profesoară cu un interes avid pentru tiparea personalității, și-a dezvoltat propria teorie a tipurilor înainte de a afla scrierile lui Jung. Împreună cu fiica ei, Isabel Briggs Myers, au dezvoltat o modalitate convenabilă de a descrie ordinea preferințelor jungiene ale fiecărei persoane – așa s-au născut acronimele din patru litere.

Datorită simplității și ușurinței sale de utilizare, modelul de denumire din patru litere a fost îmbrățișat de o serie de teorii și abordări diverse în ultimele decenii, inclusiv cadre precum Socionics, Keirsey Temperament Sorter, Stilurile de interacțiune ale Lindei Berens și multe alții. În timp ce acronimele folosite de aceste teorii pot fi identice sau foarte asemănătoare, totuși, semnificațiile lor nu se suprapun întotdeauna.

Mai multe detalii despre baza științifică și modul de funcționare a testului puteți găsi la linkul de aici.

Preluat de la: diez.md