Pe lângă alimentaţia nesănătoasă şi lipsa de mişcare, acum trebuie să fim atenţi şi la calitatea aerului pe care îl respirăm pentru a ne menţine sănătatea inimii. Potrivit Agenţiei americane pentru Protecţia Mediului (EPA), şi poluarea ar fi de vină pentru instalarea bolilor cardiace!

Studiul realizat de specialişti, denumit MESA Air (Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis and Air Pollution), relevă că anumite particule fine şi oxizii de azot din aerul respirabil ar contribui la depunerea calciului pe vasele de sânge, ceea ce diminuează fluxul sanguin şi creşte riscul de infarct şi deces.

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces pe plan mondial, iar tensiunea arterială ridicată şi fumatul sunt factorii majori de risc incriminaţi în apariţia acestor maladii. 

Experimentul realizat de EPA a avut drept scop investigarea detaliată a impactului pe care poluanţii îl au în apariţia aterosclerozei şi a altor boli de inimă. Acesta s-a derulat pe o perioadă de 10 ani, pe un număr de 6.000 de participanţi, toţi având o stare de sănătate bună la începutul studiului.

Studiul şi-a propus să analizeze expunerea mai mult sau mai puţin prelungită la particulele fine PM2.5, dar şi la oxizii de azot din aerul respirabil. Pe baza unor programe de calcul complexe, care au luat în considerare informaţii privind obiceiurile de deplasare ale subiecţilor, traficul şi intensitatea acestuia în zonele de deplasare, condiţiile meteo sau sursele locale de poluare, au fost realizate modele care arătau gradul de expunere al subiecţilor. De asemenea, au fost luaţi în considerare mai mulţi factori, de la istoricul medical până la zonele în care locuiau şi munceau subiecţii. 

Concluziile cercetătorilor arată că influenţa principală o are sectorul transporturilor, de unde provin cele mai mari cantităţi de particule fine şi oxizi de azot care duc la apariţia şi accentuarea bolilor cardiovasculare. Astfel, o creştere a cantităţii de noxe de acest tip duce la accelerarea cu 20% a depunerilor de calciu în vasele de sânge, ceea ce are ca efect diminuarea fluxului de sânge care ajunge la creier şi la inimă, culminând cu atacuri de cord şi decese premature.

Rezultatele studiului confirmă o estimare făcută în 2016 de Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), care pune pe seama poluării circa 5,5 milioane de decese premature pe plan global.