Acţiunea „Podul de Flori” a avut loc pentru prima dată pe 6 mai 1990 şi a fost organizată de Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni, în colaborare cu Asociaţia Culturală Bucureşti-Chişinău şi Frontul Popular din Moldova.

Cu acel prilej, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13.00 şi 19.00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără paşaport şi viză, şi invers, cetăţenilor din Republica Moldova să treacă fără viză specială în România.

Poetul Grigore Vieru a fost primul care a traversat atunci Prutul, pe o barcă de cauciuc. „Era o tensiune emoţională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alţii şi se regăseau după ani şi ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă şi a început să vină spre basarabenii de dincoace”, menționa poetul într-un interviu realizat în luna mai din anul 2008.

Atunci au fost simplificate metodele de trecere a frontierei, iar moldovenii au putut merge dincolo de Prut. De asemenea, de-a lungul hotarului, au fost create opt puncte de trecere. Unii s-au aventurat şi au trecut Prutul înotând. Cei mai mulţi dintre ei au adus cel puţin câte o floare, pe care au aruncat-o în apă, ca un gest simbolic ce a rămas în istorie. După acel eveniment, procedurile de trecere a frontierei moldo-române au fost simplificate considerabil.

Peste 1 200 000 de români s-au îmbrăţişat, pe 6 mai 1990, de-a lungul celor 700 de kilometri ai Prutului. Al doilea Pod de Flori s-a desfăşurat la 16 iunie 1991. Atunci, conform datelor statistice oferite de Ministerul de Interne al Republicii Moldova, 240 000 de basarabeni au trecut Prutul în România.

Preluat de la: diez.md