pixel.png

Patologia anevrismală a aortei este una dificilă şi puţin abordată la noi în ţară, iar pentru unele localizări ale anevrismelor chiar deloc. De asemenea, frecvenţa acestei patologii este una mare şi subdiagnosticată. Dr. Călin Popa, medic primar chirurgie cardiovasculară, supraspecialist in chirurgia anevrismelor, spune că cercetări serioase indică faptul că, în ce priveşte doar anevrismele aortice toracoabdominale, apar 10 cazuri noi pt fiecare 100 000 de locuitori /an. „În ţara noastră apar apoximativ 2000 de bolnavi/an şi fără a avea informaţii foarte exacte estimez că se operează în ţară noastră sub 25 pacienţi/an.”

Anevrism aortă: clasificare

O clasificare folositoare ar fi cea sub aspect clinic, chirurgical, este aceea care clasifică anevrismul aortic după segmentul aortic afectat. Din acest punct de vedere, Dr.Călin Popa spune că întâlnim: anevrism al rădăcinii aortice (este însoţit de o patologie a valvei aortice), anevrism al aortei ascendente, anevrism al crosei aortice, anevrism toracoabdominal, anevrisme subrenale şi anevrisme panaortice. Anevrismul aortei ascendente este o afecţiune destul de des întâlnită, fiind a doua cea mai frecventă localizare a unui anevrism aortic dupa anevrismul aortic abdominal subrenal.

Dr. Călin Popa ne-a explicat ce este aorta si care este rolul ei in organism. Aorta e un vas de de sânge principal al organismului (conducta principală) care ia naştere de la inimă, mai precis de la nivelul ventriculului stâng. La nivelul de unde aceasta ia naştere, se află o valvă, numită valva aortică. Aceasta este formată dintr-un inel fibros pe care sunt prinse trei cuspe mobile, în forma cuiburilor de rândunică. Atunci când ventriculul stâng se contractă, valva se deschide permiţând sângelui să fie împins în circulaţie prin aorta, şi de aici prin ramurile sale sângele ajunge la ţesuturi şi organe.

Diametrul aortei este mare, cam 3-3,5cm, dar variază mult în funcţie de talie, sex, vârstă. În anumite condiţii, diametrul aortei poate să crească mult, condiţie care se numeşte anevrism şi care este anormală. Anevrismele (dilatările aortei) pot sa apară în orice segment al aortei sau chiar să cuprindă aorta în întregime (anevrisme panaortice, anevrisme toracoabdominale). Referindu-se strict la anevrismele aortei ascendente, Dr. Călin Popa spune că acesta poate să intereseze şi valva aortică. Mai précis, se produce dilatare de inel aortic, valva devenind astfel insuficientă (nu se mai închide bine) şi se extinde până înainte de primul vas mare de sânge care pleacă din aortă, pentru a transporta sânge spre braţul drept şi spre cap şi gât (numit trunchiul arterial brahiocefalic).

<!– Bill Gates a mai lansat una tare despre Covid-19! Este mult peste „cipurile din vaccin”–> CITESTE PE EVZ.RO: Bill Gates a mai lansat una tare despre Covid-19!…
<!– Bomba zilei în politică! Cine candidează la Primăria Capitalei? Firea e terminată–> CITESTE PE CAPITAL.RO: Bomba zilei în politică! Cine candidează la Primăria…

Anevrism aortă: factori de risc

Atunci când vorbim de factorii de risc ai anevrismelor, punem în discuţie: factori genetici care determină boli ca sindrom Marfan, Ehlers-Danlos, Turner şi care au ca substrat o sărăcire a componentelor elastice din structura peretelui aortic, boli cardiovasculare ca boala aterosclerotică arterială, traumatisme ( şi ele pot fi la originea apariţiei anevrismului aortic), vârsta de 50-60 ani este cel mai des întâlnită, infecţiile precum sifilis, salmoneloza şi endocarditele pot sa conducă la anevrisme.

Anevrism aorta descendentă: simptome

Simptomele nu sunt specifice: dureri în piept, mai mult sâcâitoare decât supărătoare, tuse seacă, pot să apară şi dureri iradiate în mandibulă sau în spate. Totuşi, aceste simptome atrag atenţia asupra unei probleme în zonă, iar radiografia toracică şi ecografia de cord orientează diagnosticul care va fi precizat  prin angio-CT.

Anevrism aorta descendentă: diagnostic

Diagnosticul se stabileşte foarte precis prin radiografie toracică, ECO cord, Angio-CT şi Angio-RMN. Limita de la care se indică tratamentul anevrismului aortei ascendente este 5cm, cu câteva specificaţii:
– are indicatie de tratament chirurgical şi sub 5cm daca este simptomatic
– bolnavii cu sindrom Marfan se operează de la 4,5cm
– anevrisme sub 5 cm dacă la angio-CT cresc într-un an cu 0,5cm

Anevrism aortă descendentă: riscuri

Evoluţia naturală a bolii anevrismale este însă deosebit de gravă, principalul risc fiind reprezentat de ruptură. Această ruptură poate interveni oricând atunci când diametrul anevrismului depăşeşte 2.5 ori diametrul normal al aortei. Anevrismele diagnosticate cu diametru sub 5cm, trebuie urmărite periodic şi tratate. Tratamentul are ca scop scăderea frecvenţei cardiace, normalizarea lipidelor circulante, menţinerea unei tensiuni arteriale normale.

Anevrism aorta descendentă: tratament

Tratamentulul acestui tip de anevrism aortic este chirurgical şi are ca scop înlocuirea porţiunii aortice afectate cu o proteză arterială sintetică. Această înlocuire poate fi însoţită şi de o înlocuire şi a valvei aortice sau de o reparare a acestei valve (plastie valvulară). Riscul operator al unei operaţii reglate (făcută la timp) ajunge până la 5%.
Odată indicaţia operatorie fiind stabilită este absolut necesar ca operaţia să fie făcută cât mai repede, întârzaierea putând duce la ruptură. Ruptura aortică este, în lipsa unei operaţii urgente fatală  în toate cazurile! Trebuie precizat că în caz de ruptură, riscul operator poate ajunge la 60%.

Preluat de la: csid.ro