Rezultatele parţiale publicate anterior de site-ul electoral oficial îl arătau pe Andrej Babiš confortabil în frunte, respectând sondajele, dar diferenţa s-a topit şi rezultatul a basculat pe măsură ce au fost numărate buletinele de vot din marile oraşe, scrie agerpres.ro.

După numărarea a peste 99,9 % din voturi, alianţa „Împreună”, compusă din Partidul Democratic Civic, de dreapta, TOP 09 (centru-dreapta) şi Uniunea Creştin-Democrată (centru), a obţinut 27,78 % din voturi, asigurându-şi 72 de locuri.

Ea a devansat mişcarea populistă ANO condusă de Andrej Babiš, care, cu 27,14 % din voturi, primeşte 71 de mandate.

Alianța „Împreună”, al cărei lider s-a poziţionat imediat pentru a forma viitorul guvern, ar dispune de o majoritate de 108 locuri în parlament (din totalul de 200) dacă formează o coaliţie mai largă cu Partidului Piraţilor (antisistem) şi cu Mişcarea Centristă a Primarilor şi Independenţilor (STAN).

„Se pare că cele două coaliţii democratice vor reuşi să obţină majoritatea parlamentară, ceea ce înseamnă foarte probabil că Babiš va trebui să plece”, a declarat Otto Eibl, directorul Departamentului de ştiinţe politice de la Universitatea Masaryk din Brno.

Un al patrulea partid va fi reprezentat în parlament, mişcarea de extremă-dreaptă şi antimusulmană Libertate şi Democraţie Directă (SPD), condusă de antreprenorul Tomio Okamura, născut la Tokyo, care a obţinut aproape 10 % din voturi şi care ar putea conta pe 20 de deputaţi.

Prezenţa la vot a fost de peste 65 % comparativ cu 60,84 % la precedentele alegeri legislative din 2017.

Andrej Babiš, 67 de ani, a făcut avere în domeniile agroalimentar, chimic şi media. El este acuzat de presupuse fraude cu subvenţii europene şi a provocat consternarea UE, care i-a reproşat un conflict de interese între rolurile sale: de om de afaceri şi de om politic.

Weekendul trecut, ancheta internaţională Pandora Papers a dezvăluit că el a utilizat bani din companiile sale offshore pentru a finanţa achiziţia de proprietăţi în sudul Franţei în 2009, printre care un castel. Babiš a respins toate aceste acuzaţii considerându-le drept o campanie de defăimare la adresa sa.

După cum a subliniat Otto Eibl, dezvăluirile Pandora Papers nu au cântărit în mod deosebit la vot: „Au existat atât de multe cazuri de corupţie, încât mulţi alegători au devenit insensibili”, a spus el.

Andrej Babiš se află în prezent în fruntea unui guvern minoritar alături de social-democraţi, susţinut tacit de Partidul Comunist care a condus fosta Cehoslovacie totalitară din 1948 până în 1989.

Cu un scor de 3,6 %, comuniştii nu au trecut sâmbătă pragul de 5 % şi vor fi excluşi din parlament pentru prima dată după cel de Al Doilea Război Mondial.

„Este un lucru important, în cele din urmă!”, a comentat pentru AFP Alexandr Vondra, deputat în Parlamentul European, disident anticomunist în anii 1980.

„Dar este şi sfârşitul lui Andrej, ceea ce este şi mai important”, a adăugat Vondra, un colaborator apropiat al fostului preşedinte ceh Václav Havel.

Constituţional, este prerogativa preşedintelui prorus Miloš Zeman să numească noul premier. Înainte de scrutin, el a lăsat să se înţeleagă că îl va alege pe Babiš, fostul său aliat.

Bolnav, şeful statului a fost obligat să voteze de acasă, dar anturajul său a indicat sâmbătă că el se va întâlni cu Babiš pentru discuţii duminică dimineaţa.

„Vom vedea ce va spune preşedintele”, a declarat Babiš. „Sunt manager, locul meu este în guvern”, a insistat el în faţa jurnaliştilor.

Dar preşedintele alianţei „Împreună”, Petr Fiala, a declarat la rândul său, în aplauzele susţinătorilor, că mandatul său de a forma următorul guvern este „puternic”. Şeful statului „va trebui să ţină cont de acest lucru”, a insistat el.

Preluat de la: diez.md