Balonarea este unul dintre cele mai frecvente disconforturi digestive. Mulți oameni o asociază cu „ceva ce ai mâncat în exces”, însă realitatea este mai complexă. Nu doar cantitatea de mâncare contează, ci și tipul de alimente, modul în care sunt combinate și chiar sensibilitatea individuală a intestinului.

Interesant este că unele alimente considerate „sănătoase” pot produce balonare semnificativă, mai ales dacă sunt consumate frecvent sau în cantități mari.

Balonarea apare atunci când în intestin se acumulează gaze sau când digestia este încetinită. Poate fi influențată de:

În multe cazuri, nu este un semn de boală, ci o reacție a sistemului digestiv la anumite alimente.

Fasolea, năutul, lintea sau mazărea sunt surse excelente de proteine vegetale și fibre, însă conțin oligozaharide, carbohidrați care sunt fermentați intens în intestin.

Pentru multe persoane, acest proces duce la producerea de gaze și senzație de abdomen umflat, mai ales dacă leguminoasele nu sunt preparate corect sau sunt consumate în cantități mari.

Lactatele pot fi o cauză frecventă de balonare, mai ales la persoanele cu intoleranță la lactoză, chiar și ușoară.

În aceste cazuri, organismul nu poate digera complet zahărul din lapte, iar acesta ajunge în colon, unde fermentează. Rezultatul poate fi:

Interesant este că unele persoane nu au simptome evidente de intoleranță, dar tot resimt balonare după consum regulat.

Broccoli, varza, conopida sau varza de Bruxelles sunt considerate foarte sănătoase, însă pot fi printre cele mai „gazoase” alimente.

Ele conțin compuși sulfurați și fibre greu de digerat, care sunt intens fermentate în intestin. De aceea, unele persoane evită aceste legume crude sau le consumă mai bine gătite, unde efectul este mai blând.

Anumite fructe pot contribui la balonare, mai ales atunci când sunt consumate în cantități mari sau pe stomacul gol. Merele, perele sau prunele conțin fructoză și sorbitol, zaharuri care pot fermenta în intestin.

Pentru persoanele sensibile, acest lucru poate duce la:

Un aspect mai puțin cunoscut este efectul îndulcitorilor artificiali și al poliolilor (cum sunt sorbitolul sau xylitolul). Aceștia sunt frecvent folosiți în produse „fără zahăr”.

Deși sunt utili în reducerea caloriilor, pot fi dificil de absorbit și pot ajunge în colon, unde sunt fermentați.

Glutenul în sine nu este o problemă pentru toată lumea, dar combinația de făină rafinată, drojdie și procesare rapidă poate încetini digestia la unele persoane.

În plus, pâinea consumată în cantități mari, mai ales împreună cu alte alimente grele, poate contribui la senzația de balonare.

Citește și:Balonarea: cauze, simptome şi tratament

Unul dintre cele mai evidente, dar adesea ignorate cauze ale balonării este dioxidul de carbon din băuturile carbogazoase. Gazele ajung direct în stomac și pot accentua senzația de presiune abdominală imediat după consum.

Sensibilitatea la balonare diferă foarte mult de la o persoană la alta. Factorii care influențează acest lucru includ:

Două persoane pot mânca exact același aliment, dar reacția digestivă să fie complet diferită.

De multe ori, nu este nevoie de eliminarea completă a alimentelor, ci de ajustări simple:

În unele cazuri, ținerea unui jurnal alimentar ajută la identificarea alimentelor problematice.

Balonarea nu este întotdeauna un semn că „ai mâncat ceva greșit”, ci mai degrabă o reacție normală a sistemului digestiv la anumite alimente sau combinații alimentare. Chiar și alimente considerate sănătoase pot produce disconfort, în funcție de sensibilitatea fiecărei persoane.

Înțelegerea propriului organism este, de multe ori, mai eficientă decât eliminarea generală a unor categorii alimentare.

Preluat de la: csid.ro