Câți iepurași de Paște ai acasă, doar pentru că „ți-au făcut cu ochiul” atunci când ai trecut pe lângă ei într-un centru comercial sau pentru că și Ioana de pe Instagram și-a cumpărat recent doi la fel? Tind să cred că-s mai mulți decât ți-ar trebui pentru a-ți decora locuința în acest an. Și te-ai gândit deja ce vei face cu ei după sărbători? Îți spun eu: îi vei pune într-o cutie, iar cutia – pe ultimul raft din dulap. Și la anul, cel mai probabil, nu-i vei scoate, căci în magazine vor apărea alții „mai frumoși”, „mai în vogă”. De ce cumpărăm lucruri de care, de fapt, nu avem nevoie, dar și ce impact poate avea consumerismul asupra noastră îți relatez în continuare.

Notă: acest material este, mai ales, pentru acele persoane care cumpără decorațiuni tematice fără să se întrebe dacă au cu adevărat nevoie de ele, iar ulterior regretă. Dacă ești genul de persoană căreia chiar îi plac iepurașii de Paște, te poți duce direct la finalul articolului, unde vei găsi informații utile despre cum să alegi decorațiuni durabile și ușor de reutilizat de la un an la altul.

Există mai multe motive pentru care mulți dintre noi cumpără decorațiuni tematice de care nu au nevoie. Ștefan Popov, psiholog, psihoterapeut și președinte al Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie, menționează că unul dintre acestea este că suntem influențați. Potrivit specialistului, ne influențează inclusiv reclamele și expunerea prelungită a produselor în magazine. Dar să le luăm pe rând.

Faptul că reclamele influențează nu este un secret, întrucât au fost concepute tocmai pentru a ne atrage atenția și pentru a ne modela dorințele. Mai puțin cunoscut este faptul că, pentru ca această influență să fie și mai eficientă, companiile intenționat au transformat sărbătorile în instrumente comerciale sau, altfel zis, în oportunități de vânzare. Acest lucru înseamnă că accentul s-a mutat de la semnificația lor inițială spre cumpărături, promoții și produse tematice, reclamele creând presiunea de a consuma mai mult pentru a „sărbători corect”.

„În reclamele realizate în contextul sărbătorilor ni se induce, în mare parte, o poveste despre cum ar trebui să arate o sărbătoare. De exemplu, deseori ni se arată o familie fericită, iar decorul include diferite obiecte tematice. Astfel, în mintea colectivă, se asociază ideea că nu poți avea o familie fericită dacă nu ai acele lucruri”, explică psihologul.

Natalia Beregoi, doctoră și lectoră universitară la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova, lămurește că această transformare a început odată ce comerțul cu amănuntul s-a extins, iar concurența – a crescut. „Companiile au început să valorifice perioadele în care oamenii sunt mai dispuși să cumpere, iar sărbătorile sunt, natural, astfel de momente. Respectiv, astăzi acestea sunt planificate, calendarizate și gestionate strategic ca perioade de vârf pentru vânzări.”

Totodată, specialista menționează că, în prezent, pentru multe industrii sărbătorile sunt un pilon major de venit. Astfel, se pune mult accent pe emoție (se leagă produsul de familie, tradiție, apartenență), urgență (oferte limitate), vizibilitate (se decorează magazinele, se pornește muzică tematică, se folosesc mirosuri specifice), pachete promoționale (care creează senzația de „ofertă avantajoasă”) și cross-selling (se sugerează produse complementare), iar într-un final oamenii nu cumpără doar ce le trebuie, ci și ceea ce li se sugerează că „se potrivește” momentului.

În ceea ce privește expunerea prelungită a unor produse tematice în magazine – un alt factor care ne influențează să cumpărăm și ceea ne trebuie, și ceea nu –, Natalia menționează că aceasta se face intenționat de sărbători, ca parte a aceleiași strategii bine gândite. „Comercianții știu: cu cât produsele apar mai devreme, cu atât cresc șansele ca oamenii să cumpere impulsiv sau în mai multe etape. În plus, expunerea repetată creează familiaritate. Dacă vezi decorațiuni timp de câteva săptămâni, începi să simți că «e momentul», chiar dacă, obiectiv, este prea devreme.”

Potrivit psihologului, un alt motiv pentru care cumpărăm decorațiuni specifice în fiecare an în preajma sărbătorilor este dorința de a ne afirma statutul și imaginea. Altfel zis, e vorba despre nevoia de a arăta lumii că avem resurse, gust și că ne putem integra în trenduri sociale.

„Prin faptul că ne decorăm casele, grădinile de multe ori vrem să impresionăm oaspeții, vecinii, trecătorii. Să arătăm că o ducem bine”, subliniază Ștefan.

Ideea că o casă sau o grădină frumos decorată nu ține doar de estetic, ci este și un semn al statutului economic și al succesului personal ne-a fost consolidată inclusiv de filmele pe care le-am văzut în copilărie sau adolescență, spune psihologul. De multe ori în familiile prezentate drept bogate sărbătorile erau pline de decorațiuni și lux. Astfel, deși nu neapărat am conștientizat asta, am fost influențați, iar acum culegem roadele.

„În general, oamenii sunt foarte puțin conștienți de faptul că sunt influențați. Deseori percepem această influență ca ceva firesc, natural, dorit. Totuși, trebuie să menționăm și că pentru unii decorațiunile reprezintă o nevoie estetică. Adică sunt persoane cărora chiar, pur și simplu, le place. Și au resurse, își permit.”

Astăzi deciziile noastre de cumpărare depind și de rețelele de socializare, de persoanele pe care le urmărim. Expunerea constantă a locuințelor decorate frumos de sărbători creează un standard vizual la care ne raportăm inconștient. „Intervine o goană reciprocă de a fi în pas cu ceilalți, crezând că, dacă alții cumpără, trebuie să cumpărăm și noi. Apare frica de a nu fi marginalizați, diferiți, rămași în urmă. Apoi, intervine și competiția socială: cine are cea mai frumoasă masă, casă sau grădină decorată. Astfel, ne întoarcem, din nou, la ideea de etalare a statutului”, afirmă Ștefan.

Așadar, cum să înțelegi dacă într-adevăr îți place, dacă ai nevoie de un obiect decorativ înainte de a-l cumpăra? Potrivit lui Ștefan, unica opțiune este să te întrebi acest lucru.

„Persoana trebuie să se întrebe care este baza acestei dorințe, de a cumpăra o decorațiune: este o nevoie estetică personală sau o nevoie de a fi în trend, pentru a arăta că are resurse și statut? Sau poate face acest lucru fără să știe de ce, doar pentru că «așa fac toți»? Și chiar să răspundă la întrebare. Să analizeze dacă are cu adevărat nevoie de acel obiect, dacă este conform valorilor sale, dacă implică cheltuieli pe care și le permite.”

De ce este important să răspunzi sincer? Inclusiv deoarece consumul excesiv poate afecta starea ta de bine. „Este un factor care poate duce la o anumită stare de dezordine și dezechilibru. Prea multe obiecte, bibelouri, accesorii pot genera oboseală mintală. În plus, preocupările legate de cumpărături pot genera stres, anxietate, mai ales dacă ne gândim prea mult la cât de bine arată sau la impactul financiar, iar atunci când cumpărăm lucruri pe care nu ni le permitem, ulterior poate apărea sentimentul de vinovăție.”

Dacă ai ajuns până aici și ai realizat că este doar alegerea ta să cumperi mereu decorațiuni, nefiind influențată de nimeni și nimic, urmează câteva sfaturi despre cum să le alegi pe cele durabile și ușor de reutilizat ani la rând. Pentru acest fragment am solicitat ajutorul Alexandrei Gîrleanu, arhitectă de interior, fondatoarea Algorithm Studio.

Pentru început trebuie să știi că, pentru a evita să cumperi prea multe decorațiuni în fiecare an, e necesar să-ți construiești un nucleu de obiecte ritualice, care pot fi reinterpretate subtil de la sezon la sezon prin simboluri ale vieții.

„În loc să adunăm compulsiv decorațiuni efemere «în trend», alegem piese cu suflet, care ne reprezintă și care ne sunt dragi. De exemplu: o vază din lut lucrată manual de un artizan local, un vas adus din călătorii sau chiar o piesă creată de noi înșine. Aceste obiecte devin ancore ale identității și pot fi transformate ușor prin accente sezoniere.”

Potrivit arhitectei, o singură vază poate deveni suport pentru accente diferite în fiecare anotimp: crengi de brad iarna, narcise sau lalele alături de crenguțe de salcie primăvara, flori de câmp vara și dovleci sau frunze ruginii toamna. „Astfel, nu doar că aducem natura în casă și creăm o ambianță vie, dar, alegând materiale compostabile și naturale, avem grijă și de mediu. Reutilizarea devine un gest de responsabilitate și un ritual de continuitate.”

În general, specialista spune că decorațiunile durabile, care vor fi mereu actuale, includ obiectele din materiale naturale: „Lemnul, ceramica, sticla sau textilele din fibre organice (in brut, bumbac organic, lână merinos, catifea din fibre naturale) au o frumusețe care nu depinde de trenduri trecătoare”.

Criteriile de bază pentru alegerea unor decorațiuni durabile ar fi următoarele: simplitatea formei, versatilitatea și capacitatea de a fi reinterpretate. „O piesă bine aleasă trebuie să poată fi integrată în mai multe contexte, să aibă o paletă cromatică neutră sau inspirată din natură, care are puterea de a crea cel mai plăcut efect pentru ochiul nostru. În plus, atunci când decorul transmite o valoare personală sau simbolică, decorațiunile devin atemporale și pot fi adaptate cu accente sezoniere, fără să-și piardă relevanța.”

Dacă e să vorbim mai detaliat despre cromatică, Alexandra recomandă culoarea cerului senin (azuriu) și a mării cristaline (turcoaz), a frunzelor fragede de primăvara (spring green) și a petalelor Floarei Soarelui (ocru). La fel, ar fi potrivite culoarea intensă a strugurilor (bordo), culoarea pământului (terracotta) și nuanțele deschise, precum: alb cald, crem pal, sand beige, gri neutru, verde măsliniu.

Totodată, rețineți că stilurile minimaliste, rustice sau japandi, dar și clasicul reinterpretat, prin simplitatea și echilibrul lor, au capacitatea de a transforma materialele naturale și nuanțele sus-menționate în repere atemporale.

În ceea ce privește depozitarea decorațiunilor, astfel încât acestea să fie păstrate în stare bună mai mult timp, specialista menționează că uneori aceasta poate fi nu doar practică, ci și estetică: „Cutiile frumoase din lemn sau textile pot deveni ele însele obiecte decorative, iar ordinea creează un sentiment de armonie”.

Totuși, având în vedere că unele obiecte au nevoie de condiții speciale, ține cont de următoarele reguli:
# decorațiunile din ceară, lemn sau textile prețioase se păstrează cel mai bine într-un loc ferit de variații mari de temperatură și umiditate;
# obiectele delicate se învelesc în saci din bumbac sau hârtie de mătase, evitând plasticul care favorizează condensul;
# globurile, piesele din ceramică sau sticlă se depozitează eficient în cutii modulare transparente, cu separatoare interioare, pentru a preveni loviturile și pentru a vedea imediat conținutul.

Și nu uita de etichetarea cutiilor sau lipirea unei mici fotografii cu interiorul („decor de iarnă”, „decor de primăvară”), pentru că aceasta ajută la organizare și reutilizare rapidă.

Preluat de la: diez.md