Astmul în copilărie este o afecțiune respiratorie cronică frecventă, dar nu există dovezi directe și concludente care să sugereze că astmul în copilărie poate duce în mod direct la apariția demenței în viața de adult. Totuși, există câteva aspecte care ar putea crea o legătură indirectă între aceste două condiții.

Astmul poate provoca episoade de dificultăți respiratorii și scăderea nivelului de oxigen în sânge, în special în cazul formelor severe. Dacă aceste episoade sunt frecvente sau severe și nu sunt tratate corespunzător, există un posibil risc de afectare a creierului din cauza lipsei de oxigen (hipoxie). Cu timpul, această lipsă cronică de oxigen poate avea un impact asupra funcțiilor cognitive.

Mai mult, astmul este asociat cu inflamația cronică a căilor respiratorii. Există cercetări care sugerează că inflamația sistemică, inclusiv cea din cazul astmului, poate influența sănătatea creierului, fiind asociată cu un risc crescut de dezvoltare a unor afecțiuni neurologice, inclusiv demență.

Copiii cu astm pot dezvolta și alte afecțiuni, precum obezitatea sau hipertensiunea arterială, care sunt factori de risc cunoscuți pentru demență în viața adultă. Astfel, astmul poate fi un factor indirect care contribuie la un risc crescut de demență prin interacțiunea cu alte condiții de sănătate.

Există factori genetici și de mediu care pot influența atât dezvoltarea astmului, cât și riscul de a dezvolta demență mai târziu în viață. De exemplu, expunerea la poluanți de mediu sau la fumatul pasiv, care poate contribui la dezvoltarea astmului, poate afecta și sănătatea creierului pe termen lung.

Citește și: Medic: Astmul la copii se poate instala și din cauza emoțiilor puternice și a stresului

Cauza principală a apariției deficiențelor cognitive ar fi, potrivit specialiștilor americani, aportul redus de oxigen către creier. Prof. Nicholas Christopher-Hayes a precizat că „vârsta copilăriei este o perioadă de îmbunătățire rapidă a memoriei și, în general, a cogniției. La copiii cu astm bronșic această îmbunătățire poate fi mai lentă”.

„Devenim din ce în ce mai conștienți de faptul că bolile cronice, nu doar astmul, ci și diabetul, bolile de inimă și altele, pot expune copiii la un risc crescut de dificultăți cognitive. Trebuie să înțelegem factorii care ar putea exacerba sau proteja împotriva riscurilor”, a mai spus și prof. Simona Ghetti.

În concluzie, deși astmul în copilărie nu este considerat un factor direct de risc pentru demență, anumite condiții asociate cu astmul sau efectele pe termen lung ale unei gestionări inadecvate a bolii pot contribui la un risc crescut de deteriorare cognitivă în viața adultă. Este important ca astmul să fie tratat corespunzător, iar orice preocupări legate de sănătatea creierului să fie discutate cu un medic.

Sursă foto: Shutterstock.

Preluat de la: csid.ro