Poza-Dr-Oancea-1.jpeg

Cancerul pulmonar este principala cauză de deces la nivel european, TBC-ul nu mai este de mult o „boală a săracilor”, fumatul îți poate scurta viața cu 14 ani și în România nu se face screening pentru boli pulmonare. Acestea sunt doar câteva subiecte despre care am discutat cu Dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, profesor universitar și manager al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumofiziologie Dr.Victor Babeș din Timișoara. 

Se face screening pentru boli pulmonare în România?

Din nefericire nu. Dar ar trebui să se înceapă de undeva. Screeningul de cancer pulmonar este imperios necesar pentru a depista formele incipiente de neoplazie acolo unde putem acționa terapeutic eficient. Orice fumător activ de 20PA (pachete an) sau mai mult sau fost fumător cu vârsta peste 50 de ani ar trebui să beneficieze de acest screening realizat prin computer tomografie cu doze scăzute. De asemenea pacienții cu BPOC diagnosticat (dar care nu au fost fumători) ar trebui să beneficieze de acest screening.

Un alt screening ar consta prin efectuarea deficitului de alfa1-antitripsină la pacienții tineri activi cu emfizem bulos de cauză neprecizată.

Spirometria reprezintă o metodă rapidă, non-invazivă care poate fi efectuată și de către medicul de familie prin care pacienții pot să vadă de starea de funcționalitate a plămânilor. Este recomandată la pacienții ce prezintă simptome respiratorii (cei care prezinta dispnee sau oboseală de cauză neprecizată) și la persoanele care nu prezintă simptome dar prezintă istoric tabagic (de fumat).

Cine ar trebui să meargă la astfel de controale și, mai ales, când și cu ce frecvență?

În primul rând persoanele „la risc”. Persoanele care lucrează în spații cu noxe, cele care sunt expuse la poluanți, la microparticule, la arderea de biomasă (în special arderea cărbunelui), persoanele cu istoric de fumat (activ sau pasiv). Dar și cele care au istoric familial de cancer în special cancer pulmonar.

Ce tipologie de simptome trebuie să te trimită la medicul pneumolog?

Ar fi câteva semne care ar trebui să ne alarmeze. În primul rând o tuse cu predominanță seacă și fără să fie asociată cu vreo cauză aparentă care nu trece după 3-4 săptămâni ar trebui să ne determine să facem o vizită la medicul pneumolog. De asemenea dacă avem o scădere ponderală inexplicabilă (fără a urma vreo dietă anume) în decurs de 2-3 luni, fatigabilitate, astenie, subfebrilități fără semne de infecție respiratorie ar trebui să ne trimită la un examen de specialitate. De obicei când avem dispnee sau hemoptizie avem o patologie pulmonară într-un stadiu avansat. 

Care este incidența cancerului pulmonar în România?

La nivel european cancerul pulmonar reprezintă cea mai frecventă cauză de deces la bărbați și a doua la femei (după cancerul de sân). Din nefericire, aceste incidențe sunt în creștere, până în anul 2024 fiind cauza de mortalitate nr. 1 atât la bărbați cât și la femei. În fiecare an aproximativ 11.000 de români mor de cancer pulmonar.

Aceste cazuri sunt cele care ajung să fie depistate și confirmate. În realitate acest număr poate să fie mult mai ridicat deoarece în mediul rural sau urbanul mic asistența medicală la serviciile de pneumologie, radiologie, chirurgie și anatomopatologie este deficitară.   

Ce simptome are cancerul pulmonar?

În cancerul pulmonar putem avea aproape toată gama de simptome. De la formele asimptomatice (parenchimul pulmonar nu prezintă receptori la durere) descoperite întâmplător până la tuse seacă, astenie, fatigabilitate, scădere ponderală, hemoptizie, durere toracică (când metastazează), fenomen febril, weezing etc. Depinde foarte mult de extensia tumorală și momentul prezentării la medic.

Deși tuberculoza este considerată o „boală a săracilor”, din ce în ce mai multe persoane cu un nivel de trai bun ajung să primească acest diagnostic. Ne spuneți care ar fi motivele pentru care se întâmplă acest lucru?

Trebuie să fim conștienți că aproximativ 1/3 din populația lumii este infectată cu M. Tuberculosis. O decompensare imună pulmonar mai lungă poate să conducă la apariția bolii. În ciuda faptului că această boală este adesea asociată cu sărăcia, există motive pentru care persoane cu un nivel de trai ridicat pot să facă tuberculoză:

În concluzie, chiar dacă tuberculoza este adesea asociată cu sărăcia, există mai multe motive pentru care persoane cu un nivel de trai ridicat pot fi diagnosticate cu această boală. Este important să se conștientizeze riscul și să se promoveze măsurile de prevenire și diagnostic timpuriu în rândul tuturor categoriilor sociale.

Cât timp durează până vin rezultatele la testul pentru TBC și unde se poate face?

Timpul necesar pentru obținerea rezultatelor la testele pentru tuberculoză poate varia în funcție de tipul de test efectuat de la nivel de ore (teste genetice) până la 2 luni (examenul culturii). La examinarea bacteriologică a sputei pentru TBC se pot lucra de la examinarea directă la microscop prin colorație acid-alcool rezistentă, teste genetice dar și culturi pe medii lichide și solide. Rezultatele pot fi obținute în câteva ore (examenul microscopic direct sau a testului genetic de detectare a ADN-ului micobacterian) și în câteva săptămâni pentru creșterea micobacteriilor în culturi.

Celelalte tipuri de investigații cum ar fi testul serologic Quantiferon TB GOLD și testarea cutanată la tuberculină (IDR) sunt complementare și nu pun diagnosticul de tuberculoză activă.

Care sunt cele mai eficiente metode de prevenție în cazul tuberculozei?

Prima metodă și cea mai vitală este de a preveni tuberculoza este vaccinarea cu vaccinul BCG. Aceasta se realizează imediat după naștere sau la ieșirea din maternitate în termen de 3-4 luni. Măsurile de igienă publică sunt esențiale în a nu dezvolta boala. Un stil de viață echilibrat și sănătos cu evitarea zonelor aglomerate și nesanitare sunt măsuri care la prima vedere chiar dacă pot părea simple ne pot proteja foarte eficient.

Ce rol joacă genetica în bolile pulmonare, mai ales în cele foarte grave, gen cancer, TBC?

Cu evoluția echipamentelor de diagnostic realizăm că genetica ne ajută din ce în ce mai mult în managementul bolilor pulmonare.

Până la 10% din pacienții cu cancer pulmonar au o mutație genetică de predispoziție la neoplazie pe care au moștenit-o de la unul din părinții și pe care este posibil să o fi transmis copiilor. În cancerul pulmonar cunoaștem că avem mutații specifice și s-au descoperit medicamente care acționează țintit pe aceste modificări genetice. Aceste medicamente împreună cu imunoterapia au revoluționat de câțiva ani tratamentul în cancerul pulmonar.

Emfizemul pulmonar, de regulă în cadrul BPOC (bronhopneumopatiei obstructive cronice), care poate avea uneori caracter sever, apare uneori în cadrul unor boli genetice, cel mai frecvent în deficitul de alfa-1 antitripsină.

Fibroza pulmonară idiopatică, boală pulmonară gravă, pentru care uneori singura soluție este transplantul pulmonar, este cauzată uneori de mutații genetice moștenite de la unul sau ambii părinți. Aceste mutații afectează cel mai adesea telomerele, regiunile de la capetele cromozomilor, care au rol de protecție a materialului genetic. De aceea, aceste boli genetice se numesc telomeropatii.

Infecțiile respiratorii recurente, cu debut deja în perioada de după naștere, apar de obicei pe fondul unei probleme de imunitate, pe care le numim imunodeficiențe. Mucoviscidoza (fibroza chistică) și diskineziile ciliare primare sunt exemple de asemenea boli genetice. De altfel, mucoviscidoza este una dintre cele mai frecvente boli genetice, ea producând frecvent afectare pulmonară severă, printre alte manifestări.

Dacă vorbim de tuberculoza există persoane cu anumite modificări genetice care le fac mai susceptibile la infecția cu Mycobacterii. De asemenea, materialul genetic al Mycobacteriilor prezintă uneori modificări care le fac rezistente la tratamentul antibiotic, agravând evoluția bolii.

Cât de periculos este fumatul și de ce este atât de greu să renunți la un astfel de obicei? Înțeleg că dependența de nicotină nu este foarte greu de depășit, atunci, ce au țigările de dau o astfel de dependență?

Conform datelor de la Comisia Europeană jumătate dintre fumători mor prematur în medie cu 14 ani mai repede. Practic, fumătorul pierde 14 ani din viață dacă ne raportăm doar la acest viciu.

Tutunul cauzează diferite tipuri de cancer în special utilizat în forma convențională de fumat clasic. Dacă ne raportăm doar la sistemul respirator – statistica medicală raportează un risc crescut cu până la 25 ori mai mare de cancer pulmonar la fumători versus pacienții nefumători. Inclusiv fumătorii pasivi au un risc crescut de a dezvolta neoplazii pulmonare deoarece fumul inhalat conține foarte multe substanțe cancerigene.

Copiii persoanelor fumătoare au un risc crescut de a dezvolta infecții respiratorii repetate, bronșite, diferite alergii pe fondul expunerii la fumatul pasiv.

Dependența la nicotină este foarte periculoasă tocmai prin faptul că acționează la nivelul creierului. Chiar de la „primul fum” ea trece rapid în sânge ajungând la creier la nivel de secunde. Aici acționează asupra dopaminei inducând aceea stare de bine, de plăcere. Dependența se răsfrânge inclusiv la nivel comportamental și al tiparelor cotidiene (de exemplu asocierea cu cafeaua matinală).

Această dependență de fumat este una dintre cele mai „dure” adicții fiind asociată ca mecanism cu dependența la drogurile de mare risc (cocaina, heroina). De asta cei care vor să se lase au nevoie de ajutor specializat pentru că recăderile sunt frecvente. 

Ce impact are fumatul pasiv asupra cuiva? Este mai puțin periculos?

Fumatul pasiv reprezintă expunerea unei persoane la fumul de țigară din mediul ambiant. Este foarte periculos deoarece crește riscul de boli pulmonare (inclusiv dezvoltarea cancerului pulmonar) dar și al patologiilor cardio-vasculare și neurologice. Practic, fumătorul pasiv se poate confrunta cu un număr crescut de infecții respiratorii, bronșită, cancer pulmonar, AVC, infarct miocardic etc. Chiar dacă este mai puțin periculos ca și incidența riscului vis-a-vis de fumatul activ, în funcție de gradul expunerii, fumătorul pasiv poate dezvolta aceleași patologii ca și fumătorul activ.

Efectele tutunului sunt reversibile? Dacă ai fumat mulți ani și reușești să te lași, lucrurile se pot îmbunătăți la capitolul sănătate?

Dacă vorbim de sistemul respirator – de plămân – trebuie să fim conștienți că odată ce alveola se distruge ea nu se mai regenerează. Odată cu apariția emfizemului începe acea degradare continuă la care contribuie și fenomenul de îmbătrânire (ageing) pulmonară. Pacienții conștientizează rapid beneficiile renunțării la fumat. De la respirația proaspătă până la starea de bine generală se poate resimți o îmbunătățire clinică. Riscurile asociate bolilor cardiovasculare, pulmonare și neurologice se reduc, oxigenarea sângelui se îmbunătățește, crește capacitatea la efort, funcția erectilă și fertilitate crescută sunt doar câteva din beneficiile renunțării la fumat. Aceste beneficii încep la nivel de minute/ore de când fumătorul a renunțat la viciu și continuă până la nivel de luni/ani prin scăderea riscului de a dezvolta anumite patologii.

Cum se poate face educație pe tema anti fumat? Pentru că, aparent, campaniile de conștientizare nu-s nici pe departe suficiente.

În primul rând atât procesul educațional cât și campaniile de conștientizare trebuie să fie de durată. Educația sanitară trebuie să fie inclusă în curricula școlară atât gimnazială cât și la liceu. Mesajele în campaniile publicitare trebuie să fie ferme și să trezească fumătorul la realitatea dură ce se poate întâmpla cu sănătatea lui dacă continuă cu acest viciu. Aceste lucruri trebuie susținute de guvern pentru că industria de tabac are interes să-și promoveze doar mesajele ei. De asemenea ar trebui repus în funcțiune programul de renunțare la fumat care a fost oprit din lipsă de fonduri. Asistența medicală specializată în renunțarea la fumat (de la consiliere și sfaturi practice până la susținere terapeutică) fac ca fumătorul să aibă o șansă reală să renunțe definitiv la acest viciu. Pentru cei care preferă confortul de a nu se deplasa până la specialist se pot regăsi pe site-uri de specialitate făcute de profesioniștii din domeniul sfaturi utile cum să renunți la fumat și efectele nocive/bolile pe care poți să le dezvolți. Platforme educaționale ca https://grijadeplamani.ro/, https://pneumocontrol.ro/, https://srp.ro/Pacienti/renuntarelafumat.aspx oferă sfaturi utile și educare medicală pe înțelesul publicului larg.

Sursă foto: Arhiva personală Dr. Cristian Oancea

Preluat de la: csid.ro