Un nou studiu de la Universitatea Yale arată că imprevizibilul şi necunoscutul pot declanşa paranoia. Astfel s-au investigat originile acestei afecţiuni.

Să fii paranoia înseamnă să crezi că alte persoane au intenţii rele în privinţa ta. Mai mult, poate fi un simptom al unei afecţiuni de ordin mental.

Noul studiu al Universităţii Yale din New Haven sugerează că paranoia poate fi un răspuns al circumstanţelor confuze. Potrivit cercetătorilor, un mediu incert şi neaşteptat poate produce paranoia în rândul persoanelor care nu pot expune această trăsătură. Medicii consideră că paranoia este inabilitatea de a înţelege indiciile sociale, în particular, ameninţărilor. Studiul are însă o viziune mai mecaică asupra afecţiunilor care pot duce la declanşarea acesteia.

<!–

Formul de quiz

–>

”Ne gândim la creier ca la un mecanism de predicţie: schimbările neaşteptate, fie ele sociale sau nu, pot constitui un tip de ameninţare- limitează capacitatea creierului de a face predicţii. Paranoia poate fi un răspuns al incertitudinii, în general şi interacţiunile sociale pot fi complexe şi dificil de prezis”, susţine unul dintre autorii studiului, Erin Reed.

Autorii studiului au ajuns la ipoteza că paranoia este asociată unui mecanism de învăţare de bază care devine activ în răspunsul spre imprevizibil, atunci când o ameninţare socială nu este prezentă. Rezultatele au fost publicate în jurnalul eLife.

Paranoia, o boală mentală

Pe lângă faptul că paranoia a fost identificată ca un simptom al unei afecţiuni de ordin mental, studiile citează cercetări anterioare prin care se descoperă incidenţa de paranoia în populaţia generală. Unul dintre chestionare dezvăluie că 20% dintre respondenţi au simţit că alte persoane au fost împotriva lor la un anumit moment în ultimul an, în timp ce 8% dintre respondenţi credeau că în mod deliberat existau persoane care voiau să le facă rău.