Un medic hepatolog explică cei 9 factori surprinzători care pot afecta ficatul chiar și în lipsa consumului de alcool. Aflați ce obiceiuri pot crește riscul de boli hepatice.
Când vine vorba despre bolile ficatului, majoritatea oamenilor se gândesc imediat la consumul de alcool. Totuși, medicii avertizează că numeroase obiceiuri aparent inofensive din viața de zi cu zi pot afecta acest organ fără să provoace simptome evidente. De la alimentație și lipsa somnului până la suplimente și medicamente, există mai mulți factori care pot contribui, în timp, la apariția bolilor hepatice.
Mulți oameni asociază bolile hepatice exclusiv cu alcoolul. În realitate, ficatul este unul dintre cele mai active organe din organism și îndeplinește zilnic sute de funcții esențiale.
Acesta filtrează sângele, metabolizează medicamentele, stochează nutrienți, reglează colesterolul, ajută la digestia grăsimilor și elimină substanțele nocive. Tocmai pentru că lucrează permanent, chiar și obiceiurile aparent banale pot pune presiune asupra lui.
Problema este că afecțiunile hepatice evoluează adesea fără simptome evidente. O persoană poate pierde o parte importantă din funcția ficatului înainte să apară primele semne de alarmă.
Dr. Pramod Kumar D. A., medic primar în hepatologie și transplant hepatic la Apollo Hospitals, Bannerghatta Road, Bangalore, explică: „Când oamenii se gândesc la bolile de ficat, alcoolul este, de obicei, primul lucru care le vine în minte. Totuși, în prezent, bolile hepatice sunt tot mai des determinate de alegerile de zi cu zi, de alimentația nesănătoasă, lipsa somnului, suplimentele administrate fără nevoie, toxinele din mediul înconjurător și chiar de medicamente folosite frecvent. Ficatul procesează aproape tot ceea ce intră în organism, astfel că obiceiurile aparent nesemnificative, repetate ani la rând, pot provoca treptat inflamație, acumulare de grăsime și cicatrizarea țesutului hepatic. Protejarea ficatului nu înseamnă evitarea unui singur lucru, ci adoptarea constantă a unor alegeri mai sănătoase.”
Nu fructele proaspete reprezintă problema, ci fructoza rafinată ascunsă în băuturile îndulcite, sucurile din comerț, cerealele pentru micul dejun, iaurturile cu arome, sosurile și gustările procesate.
Spre deosebire de glucoză, care este utilizată de aproape toate celulele organismului, fructoza este metabolizată în principal de ficat. Atunci când ajunge în cantități mari la acest nivel, este transformată în grăsime. În timp, acest proces poate contribui la apariția bolii hepatice steatozice asociate disfuncției metabolice (MASLD), cunoscută anterior sub denumirea de ficat gras non-alcoolic.
Înlocuirea băuturilor îndulcite cu apă și alegerea fructelor întregi în locul sucurilor din comerț pot reduce acest risc.
Paracetamolul este considerat sigur atunci când este administrat în dozele recomandate. Problemele apar atunci când aceeași substanță este consumată fără ca pacientul să știe din mai multe medicamente diferite, cum ar fi cele pentru febră, răceală sau dureri de cap.
Consumul excesiv poate depăși capacitatea ficatului de a metaboliza medicamentul și poate provoca leziuni hepatice acute. Medicii recomandă citirea cu atenție a prospectelor înainte de administrarea simultană a mai multor medicamente.
Mulți oameni cred că produsele pe bază de plante sunt lipsite de riscuri doar pentru că sunt naturale. În realitate, anumite plante medicinale, precum kava sau tătăneasa (comfrey), au fost asociate cu afectarea ficatului.
Unele suplimente pot conține ingrediente care nu sunt menționate pe etichetă sau care se află în concentrații mai mari decât cele declarate. Ficatul nu face diferența între un medicament prescris și un extract din plante. Dacă substanța este toxică, tot ficatul trebuie să o proceseze.
O noapte pierdută ocazional nu produce probleme majore. Însă lipsa cronică a somnului poate perturba ritmul circadian al ficatului, perioadă în care acesta își desfășoară procesele de regenerare și reglează metabolismul grăsimilor.
Studiile arată că somnul insuficient este asociat cu inflamație crescută, rezistență la insulină și un risc mai mare de ficat gras.
Vitamina A este importantă pentru vedere, sistemul imunitar și sănătatea pielii. Totuși, spre deosebire de vitaminele solubile în apă, aceasta este depozitată în ficat.
Administrarea unor doze mari, pe perioade lungi, poate favoriza inflamația hepatică și, în cazurile severe, afectarea ficatului. Specialiștii recomandă obținerea vitaminei A din alimente precum morcovii, spanacul, dovleacul sau cartofii dulci.
Vopselele, spray-urile, insecticidele și produsele puternice de curățenie eliberează în aer compuși chimici volatili. După inhalare, aceștia ajung în sânge și sunt metabolizați de ficat.
Expunerea repetată în spații slab ventilate poate crește stresul oxidativ și poate solicita suplimentar ficatul. Aerisiți încăperile în timpul folosirii acestor produse și utilizați hota sau ventilatoarele atunci când este posibil.
Chiar dacă o persoană nu fumează, expunerea frecventă la fumul de țigară poate avea efecte asupra organismului. Fumul conține mii de substanțe chimice care favorizează inflamația și stresul oxidativ.
Aceste substanțe circulă prin sânge și ajung inclusiv la ficat, unde pot contribui, în timp, la afectarea țesutului hepatic.
Deși multe țări au redus utilizarea grăsimilor trans industriale, acestea pot fi încă prezente în unele produse ambalate care conțin uleiuri parțial hidrogenate. Aceste grăsimi favorizează inflamația, cresc colesterolul și contribuie la acumularea grăsimii în celulele ficatului.
Medicii recomandă verificarea listei ingredientelor și nu doar a informațiilor de pe partea frontală a ambalajului.
Apa nu „detoxifică” direct ficatul, însă hidratarea adecvată ajută la menținerea circulației normale și susține procesele metabolice ale organismului. Deshidratarea frecventă reduce volumul de sânge și obligă organismul să depună un efort suplimentar pentru a funcționa normal.
În plus, rinichii și ficatul colaborează pentru eliminarea substanțelor reziduale, iar hidratarea este importantă pentru funcționarea ambelor organe.
Ficatul rareori transmite semnale de alarmă în stadiile incipiente ale bolii. Tocmai de aceea, prevenția este esențială.
Specialiștii recomandă:
Sursa foto: Shutterstock
Sursa: timesofindia.indiatimes.com
Preluat de la: csid.ro
