Viaţa cu un căţel are multiple beneficii: de la faptul că te scoate din casă şi faci mişcare, te obligă să socializezi cu necunoscuţi în parc, până la creşterea nivelului de oxitocină, ceea ce te face să te simţi mai fericit. Iar pentru copii, avantajele cresc, spune Dr. Rolly, alias Aurelian Matache, medic veterinar. Un copil cu un căţel e mai empatic, devine mai responsabil, are un sistem imunitar mai puternic şi e mai fericit!

Sterilizăm sau nu fetiţele?

C.S.Î.D.: Dacă alegem o fetiţă, apelăm la sterilizare sau mai bine nu?

<!–

Formul de quiz

–>

Dr. A.M.: Sterilizarea este un subiect atât de dezbătut. Îi scoatem din discuţie pe cei care doresc pui, aici intrăm în alt subiect. Pentru familiile care vor un căţel de companie şi atât, da! Sterilizarea este obligatorie. Prima ovulaţie, prima menstră apare la femele în mod fiziologic în jurul vârstei de 9 luni. Sterilizarea se recomandă a fi făcută înaintea primului ciclu.
Toate studiile demonstrează, în unanimitate că sterilizarea înaintea primului ciclu de călduri scade prevalenţa apariţiei tumorilor mamare.
Cu mici variaţii care ţin de fiziologia individuală a fiecărei femele şi statusul clinic de moment, eu recomand această intervenţie tuturor posesorilor de  femele, intervenţie care  să fie efectuată în jurul vârstei de 7-8 luni. Recomand în fiecare caz sterilizarea chirurgicală, existând şi posibilitatea sterilizării chimice. Despre sterilizarea chimică putem vorbi în detaliu cu altă ocazie, subiectul fiind controversat. Personal, nu o recomand şi nu o efectuez.

Căţel în apartament? Reguli de igienă

C.S.Î.D.: Care sunt regulile de igienă dacă avem un căţel în apartament?

Dr.A.M: Reguli sunt simple, ca pentru oricare colocatar. Nu te urci încălţat în pat, nu faci pipi pe hol, nu faci caca pe covor! L-aţi adus de afară, duceţi-l direct la baie, curăţaţi-i lăbuţele cu un bureţel înmuiat în apă şi săpun, ştergeţi-l, inspectaţi pielea, să nu i se fi agăţat scaieţi de blană, spice de iarbă şi cam atât.
Un căţel în apartament nu înseamnă murdărie, ci bucurie. Regulile pe care trebuie să le înveţe căţelul ţin mai mult de confort decât de igienă. Nu-l lăsăţi în pat şi-l trimiteţi în coşuleţul lui, nu pentru că s-ar putea să va îmbolnăvească, ci pentru că s-ar putea să dormiţi dumneavoastră în coşuleţ la un moment dat. Nu-l hrăniţi cu alimente de la dumneavoastră din farfurie, în primul rând că nu o să mai scăpaţi de el. Va vrea mereu… Nu-i permiteţi să se urce pe masa din sufragerie, nu neapărat că nu-i igienic, ci pentru că următoarea etapă o să urmeze să vi se urce în cap..
În general, regulile de igienă sunt aspect de educaţie, nimic special faţă de orice copil!

C.S.Î.D.: Ce boli pot fi transmise de la câine la om şi cum putem împiedica acest lucru?

Dr.A.M.: Subiectul este delicat, această întrebare fiind adresată extrem de frecvent. Răspund la fel de fiecare dată! Bolile care se pot transmite de la câine la om sunt mai puţine şi mai uşoare decât cele care se transmit de la om la om. Un căţel îngrijit, deparazitat şi vaccinat, dus la cabinet periodic, nu poate transmite aproape nicio boală. În mod excepţional, mai mult aă şi exerciţiu ipotetic decât ca şi situaţie concretă, există anumite boli care se pot transmite, dar nu sunt datorate coabitării cu un căţel, ci datorate coabitării cu un căţel neîngrijit. În general, tot ca şi discuţie ipotetică, am putea vorbi de boli parazitare şi micotice în principal, deşi în 20 de ani de practică am văzut un singur caz de tricofitie la o fetiţă, nefiindu-mi clar cine de la cine a luat ciuperca, copilul în cauza mergând în perioada anterioară la bunici la ţară, a intrat în contact şi cu alte animale.  Aşadar, niciun fel de stres în legătură cu subiecul. Deparazitat, vaccinat şi îngrijit, căţelul nu va transmite nicio boală, ba din contra, va contribui la consolidarea sistemului imunitar al familiei, cel puţin prin dragostea necondiţionată şi a afecţiunii uriaşe oferite!

Căţeii şi sistemul imunitar al copiilor

C.S.Î.D.:  Este adevărat că un animăluţ ajută dezvoltarea sistemului imunitar al copiilor?

Dr.A.M.: Da! Indubtitabil da! Fără a intra profund în chestiuni de strictă specialitate, în care ar trebui început prin a defini ce înseamnă imunitatea şi tipurile ei, susţin cu toată responsabilitatea că prezenţa unui animal de companie în mijlocul familiei influenţează pozitiv sistemul imunitar. N-am să încerc o extrapolare în care, cu ajutorul cuvântului, s-ar putea dovedi verbal orice. Consider că argumentând concret şi ştiinţific mă voi face mai bine înţeles.
Absolut toate studiile efectuate (şi nu sunt puţine) demonstrează că un animal de companie face ca sistemul imunitar să fie robust. Cercetările arată că expunerea copiilor la aceste bacterii denumite “bune” şi asociate cu prezenţa în casă a câinilor în special, reduc substanţial apariţia astmului, alergiilor, obezităţii, eczemelor. Să vorbim şi despre efectul antidepresiv  pe care animalele de companie îl au asupra oamenilor, atribuit eliberării de oxitocine.
Am să vă las pe dumneavoastră să căutaţi un singur studiu care să demonstreze contrariul în antiteză cu susţinerea mea totală în favoarea unui căţel în preajma copiilor. Nu veţi găşi! Până atunci vă invit să parcurgeţi câteva dintre beneficiile concrete ale micuţilor care au un căţel în preajmă: uşurinţa în a iniţia şi menţine contacte sociale, dezvoltarea capacităţii empatice, copilul învaţă ce înseamnă să fii responsabil (a hrăni, a îngriji, a asigura adăpost şi siguranţă, creşterea încrederii în sine, dezvoltarea motricităţii, psihoterapie pentru copiii care trec prin dificultăţi emoţionale sau relaţionale.Toate acestea, împreună cu multe altele, pledează în favoarea unui animal de companie.

Viaţă unui căţel este împărţită între a iubi şi a-i învaţă pe oameni să iubească!