Alexandrina Varzari este o tânără de 25 de ani care activează la Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul Direcției de Cooperare cu Uniunea Europeană. Fiind pasionată de diplomație și relații internaționale, a urmat licența și masteratul în Afaceri și Politici Internaționale la Copenhagen Business School, Danemarca. După aproape șapte ani petrecuți acolo, în luna ianuarie a acestui an s-a întors în Moldova pentru a-și începe cariera profesională la o instituție de stat.

Pentru Alexandrina reîntoarcerea acasă a fost un moment de reconfigurare culturală profundă, asemănătoare cu șocul cultural pe care l-a trăit când s-a mutat în Danemarca. În contextul Zilei Internaționale a Femeii, această experiență a ajutat-o să înțeleagă cum diferențele culturale influențează modul în care feminitatea este percepută și sărbătorită în aceste două țări.

În Moldova, tânăra și-a reamintit de tradițiile vibrante de celebrare, unde actul de a oferi flori și cadouri femeilor este un ritual important. Alexandrina este de părere că această perspectivă tinde să se apropie de materialism și este axată mai mult pe recunoașterea momentană, decât pe discuții despre problemele esențiale.

Ea explică faptul că în Danemarca accentul este pus pe educație și conștientizare. „În primul meu an acolo, abordarea a fost diferită. În loc să primesc cadouri simbolice, am fost încurajată să particip la evenimente și la dezbateri care abordau sexismul, stereotipurile de gen și hărțuirea sexuală în societate, academie și locuri de muncă. Aceste eforturi au avut ca scop abordarea problemelor de bază ale egalității de gen, ale disparităților salariale și ale violenței împotriva femeilor, cultivând un angajament de durată față de aceste principii.”

M-am întrebat dacă bucuria trecătoare de a primi cadouri poate echivala cu impactul durabil al conștientizării și educației.

Alexandrina este pasionată de subiectul feminismului și a observat progresele remarcabile ale Danemarcei în promovarea egalității de gen. „Țara demonstrează asta prin măsurile puternice pe care le implementează: reducerea decalajului salarial, protejarea împotriva violenței și îmbunătățirea educației financiare a femeilor. Toate arată că aceasta este o societate care nu numai că valorizează, ci și susține activ femeile. Acest mediu, favorabil egalității de gen, stabilește un etalon pentru sănătatea și bunăstarea socială.”

În contrast, tânăra este de părere că tradițiile moldovenești de sărbătorire, deși încălzesc inima, pot să nu fie suficiente pentru a încuraja unele acțiuni împotriva provocărilor sistemice ale sărăciei, ale violenței, ale lipsei cunoștințelor financiare, ale discriminării și ale subreprezentării în muncă: „Cu asta se confruntă femeile zilnic”.

Pentru a-și argumenta opiniile, Alexandrina a cercetat mai multe surse și statistici oficiale. Bunăoară, tânăra a analizat Raportul privind Decalajul de Gen Global al Forumului Economic Mondial, conform căruia Danemarca ocupă un loc înalt în egalitatea de gen și duce politici progresive față de drepturile femeilor.

Tânăra a studiat și care este situația în Moldova și a concluzionat că țara noastră a făcut progrese, dar arată rezultate mixte în egalitatea de gen, în decalajul salarial, în rolurile economice și în leadership. Moldova se clasează pe locul 90 din 189 în Indexul Dezvoltării Umane, indicând progrese moderate, și pe locul 45 din 153 în împuternicirea politică, arătând avansuri în implicarea politică a femeilor. Cu toate acestea, poziția sa – 127 – în Indexul Instituțiilor Sociale și al Genului indică nevoia de îmbunătățiri semnificative în abordarea practicilor și a normelor discriminatorii care afectează egalitatea de gen.

De asemenea, deși femeile de la noi din țară ating niveluri mai înalte de educație decât bărbații, acest succes educațional nu se reflectă și în salariile lor. „În 2021, realitatea dură era că femeile câștigau, în medie, cu 13,6 % mai puțin decât bărbații. Acest decalaj explică că, deși femeile excelează în studiile lor, veniturile lor nu sunt pe măsură. E nevoie de acțiune pentru a asigura că educația superioară duce la salarii mai bune pentru femeile din Moldova, la fel cum se întâmplă pentru bărbați.”

Un alt paradox societal pe care îl observă tânăra este contrastul puternic între grandoarea sărbătoririi Zilei Internaționale a Femeii și neglijarea femeilor vulnerabile, precum cele în vârstă și fără adăpost.

„Întâlnirile mele zilnice cu o femeie în vârstă care lupta pentru supraviețuire la marginea societății subliniază o deconectare între aprecierea proclamată a societății pentru femei în Ziua Internațională a Femeii și indiferența acesteia față de aceleași în zilele obișnuite. Trebuie să reevaluăm modul în care valorizăm și susținem contribuțiile și bunăstarea femeilor. Este important să trecem de la recunoașterea ceremonială la un sistem de susținere complet și durabil, care sprijină cu adevărat fiecare femeie în fiecare zi.”

Recent, Alexandrina s-a alăturat Grupului de Lucru al Ministerului Afacerilor Externe dedicat implementării Planului de Acțiuni pentru Egalitatea de Gen. Aceasta reprezentă direcția în care activează. Împreună cu echipa sa organizează traininguri axate pe diplomația feminină și pe conștientizarea aspectelor de gen, inițiază programe de mentorat și formează angajații în privința acestor politici.

Grupul nostru se concentrează pe eliminarea discriminării de gen, instituind un sistem intern de raportare a cazurilor de abuz la locul de muncă și promovând o participare activă și vizibilă a Moldovei pe scenele internaționale și regionale în cadrul inițiativelor de promovare a egalității de gen și empowerment-ul feminin.

Alexandrina este de părere că pentru a îmbunătăți egalitatea de gen în Moldova este vital să depășim sărbătoririle tradiționale pentru Ziua Internațională a Femeii (ZIF) și să adoptăm strategii semnificative.

„Aliniind spiritul ZIF cu provocările cotidiene cu care se confruntă femeile, Moldova trebuie să introducă politici cuprinzătoare, sensibile la gen. Acest lucru include suportul social pentru femeile în vârstă, campanii pentru demontarea stereotipurilor de gen și elaborarea de politici inclusive care să ia în considerare vocile tuturor femeilor. Prin punerea în aplicare a acestor măsuri, se poate aprofunda impactul ZIF și se poate promova o societate mai inclusivă și echitabilă pe tot parcursul anului.”

La #diez sărbătorim zilnic curajul predecesoarelor noastre, suntem printre primii care au început să feminizeze funcțiile, oferim spațiu de dezvoltare indiferent de gen și încurajăm implicarea și participarea tinerelor. An de an, evidențiem suportul nostru prin lucruri puțin palpabile pentru unii: feminizarea funcțiilor, selectarea atentă a publicității, monitorizarea echilibrului de gen în articole și proiecte.

Din acest motiv, vă invităm să citiți un editorial în care este explicat ce înseamnă 8 Martie pentru redacția noastră și de ce mergem la marșul feminist în fiecare an.

Preluat de la: diez.md