În Moldova, tradițiile de iarnă sunt îndrăgite de mulți oameni. Fiecare sărbătoare are obiceiuri specifice, care diferă în funcție de regiune, dar au la bază simboluri ale belșugului, veseliei și speranței pentru un an mai bun. Printre cele mai răspândite în prezent se regăsesc: umblatul cu steua, colindatul, plugușorul, semănatul, jocul caprei, jocul ursului, sorcova și malanca.
Când se practică? În ajun de Crăciun, pe 24 decembrie (stil nou) sau 6 ianuarie (stil vechi). Deseori, colindatul este confundat cu umblatul cu steaua, însă cele două tradiții diferă. Umblatul cu steaua poate fi considerat o subcategorie a colindatului, având un caracter religios mai specific.
Ce simbolizează? Bucuria nașterii Domnului și aducerea binecuvântării în casele oamenilor.
Cum se face? Grupuri de colindători (copii, tineri sau adulți) merg din casă în casă cântând colinde religioase sau laice. Unii colindători poartă clopoței sau alte instrumente muzicale tradiționale.
Când se practică? În ajun de Crăciun, pe 24 decembrie (stil nou) sau 6 ianuarie (stil vechi). Deseori, umblatul cu steaua este confundat cu colindattul, însă cele două tradiții diferă. Umblatul cu steaua poate fi considerat o subcategorie a colindatului, având un caracter religios mai specific.
Ce simbolizează? Vestirea Nașterii Domnului și călăuzirea magilor către iesle.
Cum se face? Grupuri de copii, tineri sau adulți merg din casă în casă cântând colinde specifice, cum ar fi „Steaua sus răsare”. Fiecare grup trebuie să poarte cu el o stea mare, confecționată adesea din lemn și hârtie colorată, și decorată cu imagini religioase sau luminițe. Ea simbolizează „Steaua de la Betleem”.
Când se practică? În ajunul Anului Nou, pe 31 decembrie (stil nou) sau 13 ianuarie (stil vechi).
Ce simbolizează? Invocarea belșugului, fertilității și norocului pentru noul an.
Cum se face? Grupuri de tineri sau bărbați recită o urare în versuri, acompaniată de sunetele biciului, clopoțeilor și buhaiului. Uneori, se folosesc pluguri decorative trase de cai. Textul începe cu „Aho, aho, copii și frați…” și este adresat gospodarilor.
Când se practică? În ajunul Anului Nou, pe 30 decembrie (stil nou) sau 13 ianuarie (stil vechi).
Ce simbolizează? Îmbinarea satirică a vieții cotidiene cu urările de bine pentru noul an.
Cum se face? Grupuri de tineri interpretează scenete comice, adesea având personaje precum țigani, moșnegi, draci sau doctori. Dansurile și cântecele sunt acompaniate de instrumente tradiționale, iar costumele sunt viu colorate.
Când se practică? Între 25 și 31 decembrie (stil nou) sau 7 și 14 ianuarie (stil vechi).
Ce simbolizează? Fertilitatea, belșugul și protecția împotriva spiritelor rele.
Cum se face? Un participant poartă o mască de capră confecționată din lemn sau plastic, blană și pânză. „Capra” dansează în ritmuri săltărețe, acompaniată de cântece și urături, adesea cu un caracter comic. Aceasta e însoțită, adesea, de alte personaje din alai, precum moșul și baba.
Când se practică? Între 25 și 31 decembrie (stil nou) sau 7 și 14 ianuarie (stil vechi).
Ce simbolizează? Alungarea spiritelor rele și invocarea norocului și sănătății.
Cum se face? Un participant se îmbracă în costum de urs, confecționat din blană naturală sau imitație, și dansează pe ritmul tobelor. Alaiul este format din urători care acompaniază dansul cu cântece și sunete tradiționale.
Când se practică? În dimineața zilei de Anul Nou, pe 1 ianuarie (stil nou) sau 14 ianuarie (stil vechi).
Ce simbolizează? Fertilitatea, bogăția și norocul în noul an.
Cum se face? Copiii aruncă grâu, porumb sau alte semințe în casele gazdelor, în timp ce recită urări precum „Să trăiți, să-nfloriți, ca merii, ca perii…”.
Când se practică? În dimineața zilei de 1 ianuarie (stil nou) sau 14 ianuarie (stil vechi).
Ce simbolizează? Sănătatea, prosperitatea și fericirea gazdelor în noul an.
Cum se face? Copiii folosesc o sorcovă (băț decorat cu flori colorate), atingând gazdele și recitând urări precum „Sorcova, vesela, să trăiți, să-mbătrâniți, ca un măr, ca un păr…”.
Notă: multe dintre obiceiurile de mai sus pot fi combinate, întrucât acestea se completează reciproc. De exemplu, atunci când mergeți cu colindatul, puteți interpreta și un cântec de stea. Când mergeți cu plugușorul, puteți lua în echipa voastră „capra” și „ursul” sau puteți organiza chiar malanca. Totodată, atunci când mergeți cu semănatul, puteți utiliza și sorcova. Alegerea vă aparține, important e să nu uitați de buna dispoziție.
Preluat de la: diez.md