Dinozaurul de pradă Spinosaurus aegyptiacus, care putea ajunge la 7 metri lungime, avea o coadă neobişnuit de lată, asemănătoare unei vâsle şi care avea funcţionalitatea pe care o au cozile de crocodili, făcând posibilă deplasarea prin apă, conform unui studiu publicat în ediţia de miercuri a jurnalului Nature.

„Această descoperire reprezintă ultimul cui bătut în sicriu pentru ideea că dinozaurii non-aviari nu au pătruns niciodată în mediul acvatic. Acest dinozaur îşi urmărea în mod activ prada în apă. El nu stătea în ape puţin adânci la pândă după un peşte care ar fi putut să se apropie prea mult”, susţine Nizar Ibrahim, paleontolog la Universitatea Detroit Mercy, coordonatorul noului studiu, potrivit Agerpres.

Spinosaurus este de mult timp subiectul unor controverse între paleontologi. Acest dinozaur era un teropod, un grup de dinozauri în marea majoritate carnivori, care se deplasau pe două picioare.

În plus, dimensiunile lui Spinosaurus sunt foarte apropiate de cele ale vărului său mai celebru, Tyrannosaurus rex.

Spinosaurus a primit numele de la proiecţiile masive ale vertebrelor sale care formau o creastă osoasă cu lungimea de 1,6 metri pe spatele acestor animale. Acum, paleontologii susţin că această trăsătură morfologică funcţiona probabil ca o velă acoperită de piele.

Apoi, pornind de la botul alungit şi dinţii conici, similari crocodililor, paleontologii au ajuns la concluzia că acest animal se hrănea preponderent cu peşti, însă majoritatea oamenilor de ştiinţă erau de părere că Spinosaurus era un animal care vâna în apele puţin adânci din apropierea malului, aşteptând nemişcat până un peşte se apropia prea mult şi apoi îl ataca fulgerător.

livescience.com

Nizar Ibrahim şi colegii săi au plecat de la ipoteza că Spinosaurus nu era doar un vânător care stă la pândă. În 2014 ei publicau un articol în revista Science în care susţineau că acest dinozaur era bine adaptat la un stil de viaţă acvatic. Spinosaurus avea tălpile picioarelor plate şi nările amplasate sus pe craniu, precum şi oasele dense, fapt care îi permitea să-şi controleze flotabilitatea, scriau ei în articolul din Science.

În prezentarea studiului publicat miercuri de Nature, cercetătorii au precizat că ideile lor au fost atacate pentru că nu exista încă o dovadă directă a faptului că Spinosaurus se putea deplasa în mediul acvatic.

Piesa lipsă a acestui puzzle era chiar coada lui Spinosaurus. Nu există decât un singur schelet aproape complet de Spinosaurus aegyptiacus, conform lui Ibrahim şi colegilor săi. Alte rămăşiţe ale acestor dinozauri, adăpostite la Munchen în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost distruse de bombardamente. Iar specimenului rămas îi lipseşte o mare parte din vertebrele care formau coada.

O nouă fosilă, descoperită în depozitul de sedimente Kem Kem din sud-estul Marocului, a schimbat situaţia. Ibrahim şi echipa sa au excavat oasele ce formau 80% din lungimea cozii unui exemplar tânăr de Spinosaurus. Iar această coadă arată complet diferit de alte teropode carnivore. Era lungă şi aplatizată, ca o aripă de peşte.

Pentru a testa modul în care această coadă s-ar fi comportat în apă, cercetătorii au creat un model din plastic al cozii şi i-au ataşat un sistem de control robotic. Astfel au ajuns la concluzia că această coadă genera de 8 ori mai multă forţă de propulsie în apă decât cozile altor două teropode – Allosaurus şi Coelophysis, acesta din urmă fiind un mic carnivor din Triassic.

De asemenea, coada lui Spinosaurus era de 2,6 ori mai eficientă în modul în care se mişca prin comparaţie cu cozile acestor doi dinozauri tereştri. În schimb, conform studiului, coada lui Sinosaurus funcţiona într-un mod foarte similar cozilor de crocodil, animale care se pot deplasa şi pe uscat.

Reacții în lumea științifică după publicarea noului studiu

După publicarea noului studiu în Nature, această descoperire a provocat valuri în comunitatea paleontologilor.

„Pentru mine, această coadă pare perfect adaptată la mediul acvatic”, a comentat pentru CNN Jason Poole, paleontolog şi profesor la Drexel University, care nu a fost implicat în noul studiu.

Chiar şi aşa, Spinosaurus nu ducea o viaţă exclusiv acvatică, iar atunci când vâna în mediul acvatic, nu se îndepărta prea mult de linia ţărmului, conform paleontologului Steve Brusatte de la Universitatea din Edinburgh (care, de asemenea, nu a fost implicat în noul studiu).

„Deja nu mai există nicio îndoială că Spinosaurus era un înotător foarte capabil în apele puţin adânci din apropierea ţărmurilor, dar fosilele acestor animale au fost descoperite şi în zone care nu au fost acoperite de apă, aşa că probabil se simţea confortabil şi în apă şi pe uscat”, a comentat paleontologul scoţian.

Preluat de la: diez.md