Este bine cunoscut faptul că expunerea la zgomote extrem de puternice – fie că este vorba de o explozie, de un foc de artificii sau chiar de un concert – poate duce la pierderi permanente ale auzului.

Dar deşi acest lucru este ştiut, mecanismul prin care se produce pierderea de auz a rămas necunoscut până de curând. Un studiu recent a scos la iveală nu doar modul în care se produce pierdere de auz, dar şi rezolvarea, care nu este altceva decât injectarea în urechea medie a unei soluţii pe bază de sare sau de zahăr.

Pentru a dezvolta un tratament pentru pierderea auzului indusă de zgomot, cercetătorii au trebuit să înţeleagă mai întâi mecanismele pierderii auzului după expunerea la zgomote puternice. Ei au construit un instrument care utilizează optica miniaturală pentru a vizualiza interiorul  cohleei, porţiunea auditivă a urechii interioare la şoareci expuşi la un zgomot puternic similar cu explozia unei bombe pe marginea drumului.  

Ei au descoperit că două lucruri se întâmplă după expunerea la un zgomot puternic: celulele senzoriale ale aflate pe cilii vibratili (care sunt celulele care detectează sunetul şi îl transformă în semnale neuronale) mor, iar urechea interioară se umple cu exces de lichid, ducând la moartea neuronilor.

„Această acumulare de presiune generată de fluide în urechea internă este ceva ce aţi putea observa dacă mergeţi la un concert puternic”, spune autorul studiului, John Oghalai. „Când părăsiţi concertul, urechile se simt ca şi cum ar avea ceva în interior şi sunt înfundate. Am putut vedea că această acumulare de fluid se corelează cu pierderea neuronilor”. Atât neuronii, cât şi celulele senzoriale de pe cilii vibratile joacă roluri importante în auz.

„Moartea celulelor senzoriale ale cililor vibratili duce la pierderea auzului. Dar chiar dacă unele celule senzoriale rămân şi încă mai funcţionează, dacă nu sunt conectate la un neuron, atunci creierul nu va auzi sunetul”, spune Oghalai.

Cercetătorii au descoperit ca moartea celulelor senzoriale a avut loc imediat după expunerea la zgomot puternic si a fost ireversibila. Cu toate acestea, afectarea neurologică a avut un debut întârziat, deschizând o fereastră de oportunitate pentru tratament.

Înmulţirea fluidului din urechea internă s-a produs în decurs de câteva ore după expunerea la zgomot puternic şi a conţinut concentraţii mari de potasiu. Pentru a inversa efectele potasiului şi pentru a reduce acumularea de lichide, soluţii pe baza de sare şi zaharuri au fost injectate în urechea medie, doar prin timpan, la trei ore după expunerea la zgomot. Cercetătorii au descoperit că tratamentul cu aceste soluţii a prevenit 45-64% din pierderea de neuroni, sugerând că tratamentul poate oferi o modalitate de a păstra funcţia auzului.

Oghalai şi echipa sa intenţionează să efectueze cercetări suplimentare privind secvenţa exactă de paşi dintre acumularea de lichid în urechea internă şi moartea neuronilor, urmată de studiile clinice ale tratamentului lor potenţial pentru pierderea auzului indusă de zgomot.

Sursa: medicalxpress.com

Foto: Asierromero / Freepik