Inteligenţa artificială (IA) pare să se dovedească utilă în numeroase domenii, inclusiv – sau mai ales – în medicină.

Recent, un studiu a arătat că, folosind inteligenţa artificială, oamenii de ştiinţă ar putea câştiga lupta cu rezistenţa la antibiotice, o problemă mondială care ameninţă sănătatea populaţiei.

Cu ajutorul unui algoritm computerizat, savanţii de la MIT analizat o vastă arhivă digitală compusă din peste 100 de milioane de compuşi chimici şi, astfel, i-au detectat pe care sunt capabili să distrugă superbacteriile care în prezent nu răspund la tratamentul clasic.

<!–

Formul de quiz

–>

Publicat în revista Cell, studiul a evidenţiat o moleculă care părea să posede anumite proprietăţi antibiotice cu adevărat remarcabile, pe care savanţii au denumit-o „halicină”, după numele personajului fictiv dotat cu inteligenţă artificială HAL 9000, din filmul „2001: A Space Oddysey” în regia lui Stanley Kubrick.

În testele de laborator realizate pe şoareci, halicina a fost capabilă să elimine virusul tuberculozei şi alte enterobacterii rezistente la antibiotice, printre care E.coli şi Salmonella. De asemenea, s-a dovedit eficientă şi împotriva Clostridium difficile, o bacterie care este adesea contractată în mediul spitalicesc şi care poate provoca infecţii ale sângelui, ale tractului urinar şi ale plămânilor.

După acest succes răsunător, cercetătorii au revenit la baza de date şi au folosit din nou algoritmul IA pentru a identifica moleculele perfecte candidate la statutul de „super destroyer”, care nu sunt toxice pentru celulele umane, dar care distrug eficient superbacteriile. Testele ulterioare au dovedit că cel puţin 8 astfel de molecule aveau proprietăţi antibacteriene şi 2 aveau o acţiune foarte puternică, nemaiîntâlnită.

Din cauza administrării excesive şi iraţionale de antibiotice, unele bacterii au evoluat şi au căpătat rezistenţă la acţiunea acestora, ceea ce le face extrem de dificil de tratat.

Aproape 3 milioane de americani au o infecţie rezistentă la antibiotice şi peste 35.000 mor din această cauză, arată datele Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor.

Din fericire, acest studiu şi altele ce vor fi făcute în viitorul apropiat oferă speranţă că rezistenţa la antibiotice va fi de domeniul trecutului. Însă şi oamenii obişnuiţi pot contribui la atingerea acestui scop – ei sunt sfătuiţi să nu mai ia antibiotice fără recomandarea medicului. În cazul unei viroze, gripe sau altui tip de infecţie virală, antibioticele nu au niciun efect!

Sursa: iflscience.com