Plictiseala îţi poate aduce bani! Cel puţin aşa s-a întâmplat în cazul unui francez, a cărui muncă era atât de plictisitoare, încât l-a determinat să-şi dea în judecată angajatorul. Fapta lui a fost „răsplătită” cu 40.000 de euro, instanţa de judecată dându-i bărbatului dreptate. Totuşi, nu doar plictiseala a stat la baza motivării plăţii despăgubirilor. Compania unde lucra francezul Frédéric Desnard i-a dat acestuia sarcini repetitive şi mult prea neinteresante, care nu îl stimulau câtuşi de puţin.

Timp de 4 ani, bărbatul a făcut cu totul altceva decât ceea ce presupunea fişa postului de manager, inclusiv sarcini de reparare a echipamentelor IT ce aparţineau directorilor sau supravegherea instalatorilor care aveau de lucru prin casa şefilor săi.

Avocaţii bărbatului au argumentat în faţa instanţei de judecată că aceste sarcini plictisitoare l-au adus pe angajat într-o stare deplorabilă.

<!–

Formul de quiz

–>

Sindromul bore-out l-a băgat în depresie pe bărbat

El a dezvoltat sindromul bore-out (sau sindromul plictiselii, despre care am scris mai multe aici) şi a căzut victimă depresiei şi anxietăţii. Mai mult, a fost la un pas de moarte din cauza unei crize epileptice suferite la volan.

Bore-out este un termen opus burn-out care desemnează o stare de epuizare cauzată de munca în exces.

Avocaţii companiei au argumentat că despăgubirile nu sunt necesare, deoarece bărbatul nu i-a spus nimic angajatorului în tot acest timp şi nu s-a plâns de sarcinile sale plictisitoare. Cu toate acestea, instanţa de judecată i-a dat câştig de cauză angajatului, care a primit despăgubiri în valoare de 40.000 de euro.

Bărbatul spera să primească o sumă mult mai mare, de peste o jumătate de milion de euro, acuzându-i pe angajatori de hărţuire şi concediere nedreaptă, dar n-a fost să fie.

Merită notat însă că decizia de despăgubire ca urmare a sindromului bore-out este prima de acest fel în instanţele de judecată din Franţa.

Specialiştii susţin însă că numărul persoanelor care se confruntă cu această problemă este, în realitate, mult mai mare. Se estimează că aproape o treime dintre angajaţi sunt nemulţumiţi de sarcinile care li se alocă la serviciu, dar se complac în această situaţie pentru că se tem să îşi asume riscuri şi să caute un alt job.