Mâncărimile pe piele apărute în sezonul rece nu sunt o noutate pentru nimeni, majoritatea oamenilor confruntându-se cu acest neplăcut simptom. Însă nu sunt mulţi cei care ştiu cum să procedeze corect atunci când pielea suferă în urma scărpinatului excesiv şi, mai important, nu se cunoaşte cauza acestor mâncărimi, astfel încât ele persistă, putând degenera în afecţiuni dermatologice greu de tratat.

Despre cauzele mâncărimilor de pe mâini şi picioare, simptomele acestora, cum pot fi prevenite, dar şi ce soluţii avem la îndemână pentru a rezolva problema, am stat de vorbă cu doctor Cristiana Voicu, medic specialist dermato-venerologie la Clinica Polisano.

Mâncărimi pe piele: cauze şi simptome

Odatӑ cu sosirea sezonului rece, pielea îşi modificӑ aspectul, necesitând adaptarea rutinei de îngrijire în funcṭie de factorii de mediu la care aceasta este supusӑ.

Aerul uscat este principalul factor responsabil de afectarea pielii în timpul iernii, fie cӑ acesta este generat de temperaturile reduse şi de vântul puternic de afară, fie de instalaṭiile de încӑlzire din locuinṭe.

„Acesta diminueazӑ stratul subṭire de apă şi lipide care tapeteazӑ suprafaṭa cutanatӑ, denumit film hidrolipidic. Principalul rol al acestuia este de a pӑstra intactӑ bariera cutanatӑ prin menṭinerea apei la nivelul pielii. Diminuarea sau îndepӑrtarea filmului hidrolipidic duce la apariṭia de microfisuri care afecteazӑ bariera cutanatӑ. Prin urmare, orice traumӑ la nivelul pielii induce apariṭia unui rӑspuns inflamator local”, spune dermatologul Cristiana Voicu.

Deşi pionul principal al agresiunii cutanate în timpul sezonului rece este reprezentat de aerul uscat, alṭi factori de mediu joacӑ un rol similar în procesul de uscӑciune tegumentarӑ.

• Bӑile lungi şi fierbinṭi, deşi reconfortante şi relaxante, deshidrateazӑ suplimentar pielea.
   
• O dietӑ deficitarӑ în nutrienṭi esenṭiali şi consumul de bӑuturi specifice sezonului (cafea/cacao/ciocolata caldӑ sau vin/ṭuicӑ fiartӑ) au acelaşi efect.
   
• Articolele de îmbrӑcӑminte pot cauza, de asemenea, iritaṭii cutanate şi mâncӑrime, în special lâna şi articolele care conṭin poliester, dacӑ acestea sunt purtate în contact direct cu pielea.
   
• Expunerea la soare este un factor nociv ignorat în timpul iernii, existând preconcepṭia conform cӑreia pielea necesitӑ protecṭie împotriva radiaṭiilor ultraviolete (UV) doar vara. Ȋn realitate, UV sunt prezente pe suprafaṭa pӑmântului indiferent de sezon, de gradul de acoperire cu nori sau de temperaturӑ.

„Zӑpada reflectӑ mult mai bine razele solare decât apa sau nisipul, iar expunerea la soare la altitudini ridicate în timpul vacanṭelor montane creşte substanṭial riscul de apariṭie a arsurilor solare şi, în consecinṭӑ, iritaṭia, uscӑciunea şi disconfortul”, adaugă specialistul.

Ȋn cele din urmӑ, dar nu mai puṭin important, vârsta este un alt factor de risc în ceea ce priveşte iritaṭia pielii în sezonul rece întrucât, în mod fiziologic, începând cu vârsta de 40 ani, pielea devine mai subṭire, cu tendinṭa la deshidratare prin diminuarea filmului hidrolipidic.

Principalele simptome care însoţesc mâncărimile pielii
 

Ca urmare a expunerii repetate la factorii de mediu menṭionati anterior, la nivelul pielii se instaleazӑ treptat senzaṭia de disconfort (piele care „ṭine”), mâncӑrime, aceasta cӑpӑtând un aspect neplӑcut, tern, lipsit de strӑlucire, cu accentuarea şanṭurilor şi pliurilor şi prezenṭa de scuame (cojiṭe), simptome ce pot persista indefinit pânӑ la remedierea cauzei.

„Ȋn cazuri mai severe, tegumentul poate prezenta fisuri dureroase, pielea inflamatӑ devenind susceptibilӑ la acutizӑri sau agravӑri ale unor afecṭiuni preexistente, cum ar fi dermatita atopicӑ sau alte tipuri de eczeme, psoriazis, rozacee, dermatitӑ seboreicӑ etc. Ȋn plus, fisurile reprezintӑ o poartӑ de intrare pentru germeni, ceea poate genera infecṭii”, afirmă dr. Voicu.

Cum pot fi prevenite mâncărimile pielii

Prevenirea acestor probleme presupune o preocupare constantӑ pentru hidratare oralӑ, alimentaṭie sӑnӑtoasӑ, activitate fizicӑ şi o rutinӑ corectӑ de îngrijire a pielii. Aceasta din urmӑ cuprinde curӑṭare adecvatӑ, hidratare şi protecṭie faṭӑ de UV.

Pentru obṭinerea unui nivel optim de hidratare a întregului organism, specialiştii recomandӑ consumul a 6-8 pahare de apӑ pe zi. Ȋn plus, datoritӑ efectului deshidratant al cafelei şi alcoolului, este indicat ca fiecare ceaşcӑ/pahar al acestora din urmӑ sӑ fie acompaniat de un pahar de apӑ. O alternativӑ mai sӑnӑtoasӑ ar fi înlocuirea cafelei sau ciocolatei calde cu ceaiuri din plante.

Evitaţi să purtaţi direct pe piele haine de lână sau poliester!

„Articolele de îmbrӑcӑminte nepotrivite pot, de asemenea, cauza neplӑceri la nivelul pielii (iritaṭii şi mâncӑrimi) în timpul iernii, recomandându-se evitarea contactului direct al pielii cu lâna şi poliesterul, cele mai prietenoase materiale fiind reprezentate de bumbac organic şi mӑtase”, declară dr. Cristiana Voicu.

Un alt aspect important este protecṭia mâinilor şi a gâtului/decoltelului de intemperii prin utilizarea de mӑnuşi şi eşarfe sau fulare.

Dacӑ pielea este sensibilӑ, se recomandӑ utilizarea unui detergent hipo-alergenic, de preferinṭӑ lichid, şi evitarea adӑugӑrii balsamului în cadrul procesului de spӑlare.

Pentru a evita reducerea conṭinutului de vapori al aerului din locuinṭe în timpul utilizӑrii sistemelor de încӑlzire, specialiştii recomandӑ utilizarea umidificatoarelor. Nivelul optim de umiditate din încӑpere este cuprins între 30 si 50 %, acesta putând fi monitorizat constant cu ajutorul unui higrometru.

Alimentele bogate în Omega-3 protejează pielea

Alimentaṭia sӑnӑtoasӑ în timpul sezonului rece presupune consumul de alimente bogate în acizi graşi esenṭiali Omega-3, cu rol în menṭinerea intactӑ a barierei cutanate, reducerea inflamaṭiilor şi de calmare a pielii iritate.

„Acizii graşi Omega-3 se gӑsesc preponderent în uleiuri vegetale (în special de şofran), seminṭe de in, nuci, seminṭe şi alune de pӑdure, peşte (ton, hering, halibut, macrou, somon sӑlbatic, anşoa, sardine), fructe de mare şi alge, leguminoase (fasole, soia, mazӑre), unele legume (avocado, spanac, broccoli, conopidӑ şi dovleac)”, recomandă medicul specialist.

O altӑ grupӑ de alimente benefice în acest anotimp este reprezentatӑ de alimentele fermentate, bogate în probiotice (iaurt, murӑturi în saramurӑ). Acestea menṭin sănătatea florei intestinale, amelioreazӑ uscӑciunea cutanatӑ, iritaṭiile şi unele afecṭiuni cutanate cronice, cum ar fi eczema, psoriazisul şi acneea.

Fără băi fierbinţi şi săpunuri parfumate

Rutina zilnicӑ de îngrijire a pielii este un aspect extrem de important pentru prevenirea iritaṭiilor cutanate induse de deshidratare. Ȋn acest sens, igiena zilnicӑ presupune duşuri/bӑi scurte, de maximum 10 minute, cu apӑ potrivitӑ, nu fierbinte, în care se poate adӑuga ulei din plante (lavandӑ, migdale) sau tӑrâṭe de ovӑz.

„Nu se recomandӑ utilizarea produselor de curӑṭare puternic alcaline, a sӑpunurilor parfumate sau a celor antibacteriene, întrucât acestea usucӑ excesiv pielea expunând-o la iritaṭii. Produsele ideale de curӑţare în aceastӑ perioadӑ ar fi gelurile de duş adaptate pielii sensibile, fӑrӑ parfum”, spune dr. Voicu.

Demachierea în timpul iernii presupune înlocuirea produselor astringente şi a tonicelor pe bazӑ de alcool cu lapte demachiant blând şi alte produse adaptate tenului sensibil.

Un alt aspect important al îngrijirii pielii în timpul iernii îl reprezintӑ exfolierea periodicӑ (o datӑ sau de douӑ ori pe sӑptӑmânӑ), adicӑ îndepӑrtarea stratului de celule moarte prin utilizarea de emoliente care conṭin substanṭe keratolitice (acid lactic, acid salicilic) sau de scruburi blânde. Scopul acestei proceduri este de a facilita pӑtrunderea cremei emoliente în piele, ca urmare a îndepӑrtӑrii stratului de celule moarte.

Pasul esenṭial care urmeazӑ fiecărui duş este aplicarea emolientului, ideal pe o piele discret umedӑ. De preferat în sezonul rece sunt produsele mai grase, sub formӑ de unguente în loc de loṭiuni sau pe bazӑ de ulei în loc de apӑ.

„O menṭiune importantӑ trebuie fӑcutӑ cu privire la produsele pe bazӑ de uleiuri vegetale care urmeazӑ a fi aplicate pe faṭӑ, în sensul în care acestea trebuie sӑ fie non-comedogenice, adicӑ sӑ nu blocheze porii. Ȋn acest sens, uleiurile sigure a fi aplicate la nivel facial sunt cele de avocado, jojoba, sâmburi de struguri, luminiṭa-serii şi migdale. Untul de shea şi uleiul de cocos au numeroase efecte benefice asupra pielii, dar sunt considerate a fi comedogenice şi nu se recomandӑ a fi utilizate pe faṭӑ”, recomandă medicul dermatolog.

O altӑ categorie de substanṭe cu efect hidratant sunt umectanṭii, aceştia având rolul de a atrage apa din mediul înconjurӑtor în piele. Din categoria acestora fac parte glicerina, sorbitolul, hydrovance, propylene glycol şi lactatul de sodiu.

Nu în ultimul rând, dar cu siguranṭӑ nu mai puṭin important, se recomandӑ folosirea cremei de protecṭie solarӑ cu spectru larg (UVA, UVB) şi cu SPF de minimu 30 zilnic, dimineaṭa înaintea ieşirii afarӑ, pe toate zonele care vor fi expuse (faṭӑ, gât, mâini), indiferent de gradul de acoperire cu nori sau de temperatura şi reaplicarea acesteia conform recomandӑrilor fiecarui producӑtor (de regulӑ, cu limite între 2 şi 6 ore). 

Importantă este şi utilizarea ochelarilor de soare având lentile cu protecṭie solarӑ UVA/UVB, a mӑnuşilor şi a fularelor, întrucât pielea din jurul ochilor, a mâinilor, a gâtului şi a decolteului este mai subṭire şi mai sӑracӑ în glande sebacee, deci are nevoie de protecṭie suplimentarӑ.

Tratamente pentru eczeme apărute din cauza scărpinatului excesiv

Dacӑ pielea de la nivelul feṭei prezintӑ senzaṭie de uscӑciune sau orice fel de disconfort, se recomandӑ evitarea sau folosirea mai rarӑ a peelingurilor puternice, a mӑştilor astringente şi a tonicelor pe bazӑ de alcool, care nu fac decât sӑ îndepӑrteze lipidele benefice de la nivel cutanat. Cea mai bunӑ soluṭie ar fi înlocuirea acestora cu lapte demachiant, tonice fӑrӑ alcool şi mӑşti hidratante.

Buzele uscate, cu scuame şi fisuri pot fi exfoliate blând cu periuṭa de dinṭi, dupӑ care se poate aplica cearӑ de albine sau produse hidratante pe bazӑ de lanolinӑ. Ȋn cazurile cu fisuri severe, unii specialişti recomandӑ aplicarea de miere de albine sau vaselinӑ pentru 15 minute şi îndepӑrtarea lor blândӑ cu o dischetӑ umedӑ.

„Mâinile afectate de eczemӑ se trateazӑ prin aplicarea de emolient pe bazӑ de cremӑ sau unguent în locul loṭiunii dupӑ fiecare spӑlare şi ori de câte ori este nevoie în timpul zilei. De asemenea, se recomandӑ folosirea mӑnuşilor de cauciuc în timpul spӑlӑrii vaselor. O altӑ mӑsurӑ beneficӑ este aplicarea unei creme grase înainte de culcare, ocluziv, cu înfăşurarea ulterioarӑ a mâinilor în folie şi purtarea de mӑnuşi de bumbac sau mӑtase în timpul nopṭii”, recomandă dr. Cristiana Voicu.

Ȋngrijirea picioarelor, a coatelor şi a genunchilor presupune exfolierea zonelor cu piele îngroşatӑ o datӑ pe sӑptӑmânӑ şi aplicarea zilnicӑ de emolient pe bazӑ de acid lactic sau salicilic. 

Când trebuie sӑ mergem la medicul dermatolog

Vizita la medicul dermatolog se recomandӑ a fi fӑcutӑ la începutul sezonului rece, pentru a beneficia de sfaturi complete şi competente cu privire la îngrijirea pielii în timpul iernii, precum şi de consiliere în ceea ce priveşte alegerea produselor personalizate, adaptate fiecӑrei persoane în parte, în funcṭie de nevoile individuale. 

„Dacӑ, în ciuda respectӑrii sfaturilor de mai sus, pielea este în continuare uscatӑ şi inflamatӑ, precum şi în cazul acutizӑrii unor afecṭiuni cutanate preexistente, este imperativӑ o vizitӑ la medicul specialist”, concluzionează dr. Voicu.